Dermatita atopică la copii: din ce cauză apare și cum se tratează

1 din 5 copii din întreaga lume suferă de dermatită atopică, dar la vârsta adultă incidenţa ei se poate reduce considerabil. Boala are o tendinţă de vindecare spre vârsta de 5 ani sau spre pubertate. Medicul alergolog Adriana Nicolae spune pentru CSID cum putem ţine boala sub control.

Dermatita atopică este cea mai cunoscută boală cronică de piele a copilăriei. Deducem din apropierea celor doi termeni că avem de-a face cu o inflamaţie a pielii, adică dermatită, care apare însă doar la cei care au o predispoziţie programată genetic de a dezvolta diverse alergii, ceea ce înseamnă atopie.

Copiii cu dermatită atopică provin de cele mai multe ori din familii de atopici, părinţii lor sau alte rude apropiate fiind diagnosticate  cu diverse boli alergice.

Recomandări

Primul tratament injectabil pentru pacienţii cu dermatită atopică, aprobat de FDA

Dermatita de contact, cauzată şi de cremele cu acid glicolic

Deşi primele semne pot apărea chiar şi la câteva săptămâni de la naştere, boala se manifestă începând cu a treia lună de viaţă a micuţilor.

„Fără o cauză aparentă, pe suprafaţa pielii lor apar zone uscate. Ca răspuns, micuţii vor începe să se scarpine, se vor freca de scutece sau de lucrurile din jur şi vor dezvolta rapid o erupţie roşiatică, umedă, la nivelul obrajilor, pe gât, trunchi, dar  mai ales pe zonele rotunjite ale mânuţelor şi picioruşelor, în zona coatelor şi genunchilor.

Din cauza mâncărimii se vor agita, vor plânge mult şi vor avea grave probleme cu somnul. Mulţi dintre ei pot avea mai mult timp colici, pot vărsa sau pot avea scaune diareice, cu mucus, dar chiar şi cu sânge, ca urmare a unor alergii alimentare pe care le pot dezvolta pe parcurs. În general, acele zone în care pielea este intens scărpinată se suprainfectează şi se acoperă cu cruste care capătă un aspect gălbui’’, precizează Dr.  Adriana Nicolae.

Atrag atenţia asupra faptului că diagnosticul de dermatită atopică este unul simptomatic, centrat pe mâncărime, nu doar pe uscăciunea pieli. De asemenea, este bine de ştiut că avem de-a face cu o boală extrem de capricioasă, care poate avea multiple recăderi, iar cauzele acesteia sunt greu de identificat.

Orice micuţ cu dermatită atopică are şanse mari să se înscrie în aşa numitul  marş al atopiei, care îl poate expune pe parcursul vieţii la diverse alte provocări, cum ar fi alergiile alimentare, rinita sau astmul alergic.

Cu toarte astea, există şi o veste bună. Dacă inflamaţia alergică a pielii apare din primele luni de viaţă, ea poate dura până în jurul vârstei de 3 ani, spre deosebire de acele forme de dermatită atopică care debutează mai târziu, dar persistă şi la vârsta adultă. Oricum, într-un procent covârşitor se poate vindeca spontan, lucru care nu este însă valabil şi pentru celelalte boli alergice, excepţie făcând unele alergii alimentare.

Factorii care îi grăbesc ascensiunea dermatitei

Deşi cauza dermatitei atopice este una genetică, ea poate fi declanşată, agravată şi întreţinută şi prin acţiunea diferiţilor factori din mediul înconjurător, cum ar fi poluarea, fumatul, contactul cu alergenele respiratorii, ca acarienii din praful de casă, polenul mucegaiul sau părul animalelor de companie sau datorită sensibilizării alergice provocate de laptele de vacă, ouă, arahidele, alune, cereale, peşte etc.

Deloc de neglijat este şi spălatul excesiv al bebeluşilor, utilizarea unor produse cosmetice nepotrivite, cu ingrediente puternice, variaţiile mari de temperatură sau umiditatea la care este expusă pielea vulnerabilă a bebeluşilor.

Reguli de igienă în dermatita atopică

Dacă vorbim despre regulile de igienă care se aplică în cazul micuţilor cu dermatită atopică, amintim că baia este de preferat să fie cât mai scurtă şi nici într-un caz zilnică, pentru că asta ar încuraja apariţia erupţiilor şi îndepărtarea bacteriilor bune de pe suprafaţa pielii.

1. Se va evita apa fierbinte, temperatura ideală fiind de 37° Celsius.

2. Este bine să se utilizeze săpunuri sau geluri de duş din game cosmetice fără parfum, conservanţi, coloranţi artificiali sau alte ingrediente nocive. După baie, pielea trebuie tamponată uşor, nu frecată cu prosoape aspre.

3. Hidratarea pielii se va face imediat după baie. De asemenea, se va utiliza o cremă sau un balsam din aceleaşi game dermatocosmetice speciale.

4. Micuţul va fi îmbrăcat cu hăinuţe din bumbac, se vor evita cele din lână, ţesăturile aspre sau cele sintetice Acestea vor fi spălate cu detergenţi speciali hipoalergenici, fără balsam, la temperaturi ridicate,  şi vor fi clătite suplimentar.

5. La schimbarea scutecelor este bine ca micuţul să fie spălat la chiuvetă şi să se utilizeze cât mai rar şerveţelele umede, dezinfectante. Când se folosesc, acestea trebuie să fie fără alcool, parabeni, parfumuri şi diverse alte componente chimice iritante sau alergizante.

6. Nu aglomeraţi camera micuţilor cu piese de mobilier fără o utilitate evidentă şi nu îl înconjuraţi de jucării din pluş.

Tratamentul dermatitei atopice

În esenţă, tratamentul unei afecţiuni de tipul dermatitei atopice nu poate fi decât unul complex, centrat  pe ideea de hidratare permanentă şi lipsa unei agresiuni suplimentare a pielii hipereactive şi sensibilizate.

După cum am mai spus, curăţarea sau spălarea pielii trebuie făcută cu produse speciale, care nu vor conţine detergenţi sau degresanţi şi vor fi lipsite de parfumuri şi conservanţi.

După baie, pielea va fi repede unsă, astfel încât să se refaca bariera ei de protecţie, se vor utiliza emoliente speciale, cu texturi diferite, în funcţie de faza acută sau cronică a bolii. Este recomandat să se folosească doar acele produse care aparţin unor branduri de dermatocosmetice, al căror profil de siguranţă a fost verificat şi certificat prin studii clinice.

În completarea acestora vor veni, în fazele acute ale bolii, preparatele medicamentoase de tipul corticosteroizilor sau imunomodulatoarelor, absolut necesare atunci cand inflamaţia pielii nu mai poate fi controlată prin emoliere.

Mâncărimea poate fi ţinută sub control şi prin aplicarea unor comprese cu apă termală. Aceasta va fi utilizată pentru ameliorarea simptomelor.

Planul de tratament va urma nişte principii obligatorii, dar va fi totdeauna personalizat, pentru că se vor lua în calcul şi alte alergii care se pot asocia şi care pot impune măsuri speciale de prevenţie şi tratament, precum posibilele infecţii microbiene sau virale. Trebuie să înţelegem că dermatita atopică nu respectă reguli, evoluţia sa nu are o logică. Astfel, remedii care au funcţionat perfect o perioadă pot deveni, brusc, ineficiente.

Desigur, puteţi folosi pentru controlul mâncărimii pielii şi anumite preparate naturale, cu proprietati antihistaminice, însă ele trebuie să fie alese cu prudenţă, astfel încât să nu se suprapună peste diversele alergii preexistente sau chiar să declanşeze bebeluşului alte sensibilizări alergice. Este important să controlaţi permanent aportul de vitamina D, dar şi buna funcţionare a florei intestinale, să vă ajutaţi de probiotice şi prebiotice atent selecţionate.

Este important să fie implementată şi noua abordare legată de diversificarea alimentaţiei bebeluşilor. E de preferat ca alimentele puternic alergenice să nu fie introduse spre vârste mari, de teama apariţiei alergiilor alimentare. Dacă apar în meniu într-un stadiu timpuriu, micuţul va avea şanse mai mari să le tolereze. Toată această nouă strategie trebuie aplicată însă sub stricta îndrumare a pediatrului şi alergologului.

Dacă ai un bebeluş cu dermatită atopică, nu alege să ceri sfatul unor persoane neavizate, ci îndreaptă-te către o echipă de specialişti formată din pediatru, dermatolog şi alergolog.