Cele mai frecvente mituri ginecologice

Un control ginecologic complet o dată pe an, în lipsa oricăror simptome. Este o atitudine raţională. Dar oare de ce?

Statistica ne vine în ajutor şi tocmai aceasta ne spune că 80% dintre toate cancerele în rândul sexului feminin apar la nivelul aparatului genital şi al sânului. Demontăm astfel un mit.

Controlul ginecologic nu e un moft sau, la polul opus, un moment neplăcut prin care trebuie să treceţi doar pentru că… sunteţi femei. Trecem în revistă şi alte mituri pe care le aud frecvent ginecologii.

Recomandări

4 plante care ţin femeile departe de medicul ginecolog!

Soţul poate asista la controlul ginecologic?

Examenul Papanicolau, examenul secreţiilor vaginale, ecografie transvaginală şi, evident, consultul clinic înseamnă examen ginecologic complet. Dacă tot veniţi la ginecolog însă, nu plecaţi fără ecografia mamară. În timpul acestei investigaţii, medicul evaluează obligatoriu şi  regiunea axilei, deoarece lanţurile de glanglioni prezente la acest nivel pot da informaţii despre starea glandei mamare.

Dacă toate aceste investigaţii vă arată că nu aveţi nicio patalogie, vă întoarceţi anul următor la medic. În intervalul de un an, poate să se întâmple absolut orice cu starea dumneavoastră de sănătate. E o realitate pe care trebuie să şi-o asume orice persoană, fără frică însă. Din păcate, suntem 100% supuşi întâmplării. Şi atunci de ce să vă mai faceţi aceste investigaţii? Înseamnă timp, bani şi stres. În decurs de un an, dacă vă faceţi analizele, aveţi mari şanse să ve menţineţi starea de sănătate: statistic s-a demonstrat că 96% dintre afecţiunile care pot apărea sunt tratabile.

Recapitulând, nu înseamnă că, dacă vă investigaţi regulat, nu veţi păţi nimic. Este doar o atitudine responsabilă faţă de propria persoană care vă scuteşte, cel puţin în privinţa patologiei care apare la nivelul aparatului genital şi al sânului, să nu auziţi o condamnare: ‘’sunteţi în ultima faza a unui cancer’’. Pe aceasta mizează toate campanile de informare, pe această atitudine reponsabilă faţă de propria persoană mizează orice medic.

Unde e tendonul lui Ahile?

Să privim şi dintr-o altă perspectivă lucrurile. Fiecare om are un ’’tendon al lui Ahile’’. Adică s-a născut cu un organ care e mai vulnerabil. Pe măsură ce trece timpul, ar trebui să vă aflaţi punctele slabe constituţional. Spre exemplu, dacă aveţi pielea mai deschisă, pielea e sigur vulnerabilă. Care e atunci atitudinea reponsabilă? Un control dermatologic la 6 luni.

Dacă aţi făcut sport de performanţă, cu siguranţă aveţi probleme cu articulaţiile. Am vorbim despre ‘’tendonul lui Ahile’’ personal. Dar tendonul lui Ahile pentru jumătate din populaţia planetei, ne referim la femei, este aparatul genital şi sânul, aşa cum pentru bărbaţi, statistic, este prostata.

Din acest punct de vedere, trebuie să ştiţi care sunt punctele dumneavoastră slabe şi numai ale dumneavoastră, biologic vorbind, şi nu e bine să ignoraţi nici punctele slabe ale sexului din care faceţi parte. După toată această introducere, să demontăm şi câteva mituri!

Menstruaţia e normală?

E normal să am în fiecare lună o sângerare genitală! E normal însă în câteva condiţii. De la 18 ani, când aparatul genital şi sistemul hormonal au ajuns la maturitate, în fiecare lună, menstruaţia va avea câteva caracteristici, care sunt doar ale dumneavoastră.

Cu alte cuvinte, e normal pentru dumneavoastră să aveţi menstruaţie 4 zile, cu o zi de sângerare abundentă.

Pe parcursul vieţii, orice se depărtează de această normalitate personală trebuie investigat. Dacă, dintr-o dată, menstruaţia nu mai ţine 5 zile, ci 7, trebuie investigat amănunţit endometrul. Dacă e mai abundentă sau, dimpotrivă, mai puţin abundentă, dacă apare la intervale mai scurte sau mai lungi, dacă aspectul e modificat, dacă apar cheaguri de sânge mergeţi la medic!  În toate aceste cazuri, veţi face un chiuretaj bioptic. Dacă sângerările apar în menopauză, atunci chiuretajul bioptic se face de urgenţă. În felul acesta, poate fi descoperit cancerul de endometru.

După anticoncepţionale, se reduc şansele unei sarcini?

Fals. Odată ce întrerupeţi pilulele anticoncepţionale, puteţi din prima lună să rămâneţi însărcinată. Pilulele anticoncepţionale împiedică ovarul să elibereze ovocite, materialul genetic feminin. Cu alte cuvinte, vă veţi consuma mai greu rezerva ovariană cu care v-aţi născut şi în felul acesta puteţi spera la o sarcină o perioadă mai lungă de timp.

Mai trebuie să ştiţi o informaţie. Dacă vă confruntaţi cu o secreţie lactată în afara perioadei de alăptare, precizaţi medicului dacă luaţi anticoncepţionale. Administrate pe termen lung, pot determina acest simptom.

Lactaţia are acţiune anti-baby

Fals. Pe timpul perioadei normale de alăptare, chiar dacă nu aveţi încă menstruaţie, poate apărea o sarcină. Aşadar nu luaţi în considerare ideile bunicilor care credau că alăptarea le fereşte de o nouă sarcină.

Menstruaţia înseamnă fertilitate

Fals. Se poate să aveţi încă menstruaţie, adică să nu fi intrat la menopauză, dar totuşi să nu ovulaţi. Se consideră că ciclurile anovulatorii apar cu 13 ani înaintea menopauzei. Dacă aţi trecut de vârsta de 37 de ani, aceste cicluri fără ovulaţie sunt frecvente. E unul dintre motivele pentru care sarcina nu mai poate apărea.

Se consideră că, la 27 de ani, trebuie să vă evaluaţi rezerva ovariană, capitalul genetic cu care v-aţi născut. Dacă acesta e limitată, medicul vă sfătuieşte să obţineţi cât mai rapid o sarcină. Toată rezerva ovariană de care dispuneţi pe perioada fertilă este complet formată în luna a patra de viaţă intrauterină. Iar odată cu prima menstruaţie, aceasta se consumă până apare menopauza.

Mama a intrat la menopauză târziu. Şi eu la fel?

Da. Se consideră că vârsta la care mama sau bunica au intrat la menopauză este vârsta la care fiica va intra la menopauză. Perioada fertilă este, de obicei, prestabilită genetic.

Am o leziune precanceroasă. O supraveghez sau o excizez?

Examenul Papanicolu este o rutină în toată lumea civilizată. Poate arăta modificări periculoase, mai exact clasa III. Este vorba de aşa – numitul borderline, adică o patologie la graniţa dintre benign şi malign. Displazia cervicală înseamnă modificare celulară. În timp, aceasta se poate transforma malign.

În Occident, din cauza costurilor, se recomandă doar urmărirea pacientelor la 3 sau 6 luni.

Cu cât displazia e mai severă, cu atât riscul de transformare în cancer e mai mare.

Dacă auziţi acest diagnostic, ideal ar fi nu doar să vă supravegheaţi la 3 şi 6 luni printr-un examen Papanicolau, ci să eliminaţi, chirurgical, leziunea.

E o abordare mult mai logică decât să urmăreşti o leziune şi, la un moment dat, medicul să constate: ‘’Iată, a apărut cancerul!’’. În acest caz, nu vorbim despre prevenţie. Aceasta deoarece prevenţie înseamnă să elimini leziunile cu potenţial de transformare în cancer, nu să gestionezi o situaţie în care celulelele canceroase sunt deja prezente. Odată îndepărtată acea leziune, nu mai există risc de transformare malignă.

Examenul anotomo-patologic ulterior, popular, biopsia, oferă diagnosticul de certitudine pentru leziunea eliminată din organism. Aşadar, se înlătură şi gândul că aţi putea suferi de cancer. Intervenţiile de la nivelul colul uterin sunt simple şi rapide. Acestea nu modifică structura colului uterin, care se reface complet în cel mult 2 luni. Intervenţia nu afectează şansele de a obţine o sarcină.

Am hiperplazie. Înceamnă cancer?

Nu, un diagnosticul citologic care indică hiperplazie pe un organ nu înseamnă cancer. Dar înseamnă risc de peste 80% de a face cancer într-un timp mai lung sau mai scurt. Frecvent, în premenopuza se constată diagnosticul hiperplazie endometrială. Este o stare patologică a endometrului, mucoasa care se elimină la fiecare menstruaţie. De asemenea, dacă la ecografia trans-vaginală se vede că mucoasa uterină e mai groasă decât ar trebui, vi se recomandă un chiuretaj bioptic. Aceasta înseamnă că vă sunt prelevate fragmente din acest înveliş al uterului. Ulterior, veţi primi tratament. Cert este că, după un timp pe care îl apreciază medicul, veţi repeta chiuretajul bioptic.

‘’Dacă la următorul chiuretaj bioptic leziunile sunt persistente, chiar după tratament, atunci intră în discuţie o intervenţie chirugicală profilactică, când nu e cancer, pentru a evita apariţia cancerului’’, spune prof. dr. Alexandru Blidaru, şef secţie chirurgie la Institutul Oncologic Bucureşti. Frecvent, aceste afecţiuni de la nivelul mucoasei uterului apar în apropierea menopauzei sau după instalarea acesteia. În acest caz, recomandarea este histerectomia, adică îndepărtarea aparatului genital.

Am dureri premenstruale. E rău?

Chiar dacă vă aduc disconfort, durerile premenstruale pe care le consideraţi normale pentru dumneavoastră indică o producţie normală de progesteron în ciclul precedent.

Aceasta înseamnă că sunteţi fertilă, deci… tânără!

Dacă durerile se menţin pe toată perioada sângerării menstruale şi chiar după, mergeţi la medic.

În cele mai multe cazuri, pot indica boala denumită endometrioză, dar şi prezenţa unui fibrom sau a polipilor uterini.