Cicoare (Cichorum inthybus)

Denumire științifică: (Cichorum inthybus)
Denumire populară: Cicoare, Cicoare De Camp, Cicorie Amara, Dudau, Floarea Secerei, Scai Voinicesc, Incingatoare, Sporis, Scaluset De Casa, Dorulet Paza Drumului,
Cicoare (Cichorum inthybus)

Descriere

Cicoarea este o plantă erbacee răspândită prin lanurile de cereale sau creşte spontan la marginea drumurilor şi este folosită din cele mai vechi timpuri pentru proprietaţile ei tămăduitoare. Era cultivată încă din Egiptul Antic şi folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare.

În scop terapeutic se folosesc rădăcinile recoltate toamna târziu cât şi părţile aeriene recoltate în timpul înfloririi. Cicoarea este înlocuitorul traditional al cafelei, fiind asemanatoare la gust .

Compoziţie

Întreaga plantă de cicoare conţine un suc lăptos, al cărui constituent major – cam 45-60% – este inulină. Acidul fenolic se găseşte în flori, iar rădăcinile conţin lactone sesquiterpenice amare.

Acţiune

Cicoarea are proprietăţi eupeptice, colagoge (stimulează evacuarea vezicii biliare şi totodată o fluidifică, secreţiille digestive şi ajută funcţia ficatului), împiedică formarea pietrelor la fiere, reglează funcţia glicogenetică a ficatului, stimulează funcţia pancreasului şi normalizează glicemia, fiind eficientă în caz de diabet zaharat, datorită uleiurilor volatile şi rezinelor au acţiune diuretică, depurativă (favorizează eliminarea toxinelor din organism, curăţă sângele), efect laxativ, grăbind evacuarea colonului şi îmbunătăţind digestia, stimulează funcţia cerebrală, favorizează concentrarea, creşte atenţia, îmbunătăţeşte memoria, fiind importantă pentru susţinerea activităţii intelectuale intense, efecte tonifiante generale.

Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de cicoare sunt recomandate în caz de  boli hepatice şi biliare, constipaţie, diabet zaharat, oboseală fizică şi intelectuală.

Administrare:

Frunzele proaspete pot fi utilizate în salate de crudităţi, având acţiune benefică asupra ficatului, de curăţare a sângelui şi detoxifiere generală; sucul poaspăt poate fi consumat în amestec cu lapte (1-2 linguri de suc la o cană de lapte băute dimineaţa pe stomacul gol sau seara inainte de culcare) poate avea aceleaşi efecte.

Infuzia se prepară din 2 linguriţe cu varf de cicoare măruntită la o cană de apă clocotită care se lasă la infuzat 1-2 minute, apoi se strecoară şi se bea cu înghitituri mici înainte de masă.

În tratamentul afecţiunilor rinichilor şi ale ficatului se foloseşte decoctul de cicoare (puneţi 15-30 g de amestec de rădăcină, frunze şi flori la 1 I de apă, fierbeţi timp de 5 minute ,strecuraţi şi beţi 1 cană înainte de prânz şi de masa de seară) sau băuturi instant (adăugaţi 1 linguriţă cu vârf de cicoare instant la o cană de apă clocotită, adăugaţi lapte şi îndulciţi după gust).

Precauţii şi contraindicaţii

Persoanele care suferă de un blocaj sau de o inflamaţie a intestinelor trebuie să consulte un specialist în medicina plantelor înainte de a consuma cicoare.

Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Plante medicinale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?