Urechelniţa (Sempervivum tectorium)

Descriere

Urechelniţa este o plantă erbacee perenă, meliferă care a parţine familiei crasulaceelor. Frunzele de la nivelul solului – mari, cărnoase – sunt dispuse ca într-o rozetă.

În general, frunzele acestei plante au formă ovală şi vârful ascuţit. În vârful plantei se află florile, de culoare roşie sau roz.
Urechelniţa poate fi întâlnită în flora spontană dar, datorită valorii sale, uneori este şi cultivată.
Se spune despre planta de urechelniţă că seamănă, atunci când este în prima ei perioadă de vegetaţie, cu anghinarea. Urechelniţa din flora spontană este o plantă mai greu de găsit – creşte în locuri speciale, prin ruine, pe stâncării, în locuri părăsite.

Partea medicinală cea mai importantă din această plantă o reprezintă frunzele, bune uneori şi pentru salată. Din aceste frunze se face infuzie, dar se mai prepară şi suc, şi se fac şi cataplasme.

Compoziţie

Compoziţia acestei plante este încă puţin cunoscută. Dintre substanţele despre care se ştie că ar exista în compoziţia acestei plante enumerăm sărurile astringente, acidul malic şi caldium.

Acţiune

Principalele calităţi ale plantei sunt: antiinflamatoare, cicatrizantă, antibiotică, astringentă, sedativă, diuretică, antispasmodică, hemostatică şi vermifugă.

Indicaţii terapeutice

Planta este recomandată în special pentru efectele miraculoase pe care le are asupra afecţiunilor, însă poate fi administrată şi intern, în combaterea anumitor probleme precum afecţiunile nervoase, renale sau ale urechii, chiar infecţii, diaree, febră sau viermi intestinali.

În uz extern, sub formă de  suc proaspăt de plantă aplicat local pe răni sau arsuri, sau pus în urechi, spălături cu decoct în cancer de piele sau uterin, praf de plantă uscată aplicat pe răni, frunze crude aplicate pe bătături, urechelniţa poate vindeca acneea, afecţiunile cutanate, aftele, arsurile, bătăturile, cancerul uterin sau de piele, durerile de urechi, hemoroizii, înţepăturile de insecte şi poate chiar să elimine pistruii.