Cele mai importante femei din stiinta

Cineva spunea ca uneori e greu sa fii femeie. Dar si mai greu este daca incerci sa fii un cercetator stiintific. Cumva insa, aceste indemanatice si talentate femei au facut o treaba buna si si-au adus contributia la dezvoltarea lumii.
  • Publicat:
Cele mai importante femei din stiinta
Cele mai importante femei din stiinta

Cineva spunea ca uneori e greu sa fii femeie. Dar si mai greu este daca incerci sa fii un cercetator stiintific. Cumva insa, aceste indemanatice si talentate femei au facut o treaba buna si si-au adus contributia la dezvoltarea lumii.

10 – Maria Mitchell
Descoperirea unei comete iti ofera ceva credit ca astronom, nu-i asa? Nu neaparat. Desi Mitchell, nascuta in 1818, a fost prima femeie membra a Academiei de Arte si Stiinte din America si a fost cunoscuta in intreaga lume, ea a fost mai slab platita decat colegii ei de sex masculin.

In afara de descoperirea cometei, ea constatat ca “petele de soare” sunt un fenomen independent si nu un tip de nori. Cand nu se afla in spatele unui telescop, Mitchell era politic activa, militand impotriva sclaviei si pentru obtinerea dreptului de vot al femeilor.

9 – Hypatia de Alexandria
Hypatia s-a nascut cu mult timp in urma, in jurul anului 370 d.Hr., cand femeile nu erau chiar incurajate sa devina oameni de stiinta si matematicieni.

Hypatia a fost invata de catre tatal sau, Theon, un matematician si filosof ilustru. Curand insa, ea a avut proprii ei studenti si un set de lucrari publicate despre fizica si astronomie.

Dar studiile ei cu costat-o in cele din urma moartea, fiind considerate erezii de imparatul acelor vremuri. De atunci ea este recunoscata ca una din patroanele stiintei.

8 – Jane Goodall
Animalele poate ca nu pot fi ca oamenii, dar ele ni se aseamana intr-o masura mai mare decat ne-ar placea sa credem, mai ales cand vine vorba de primate.

Lucrarile lui Jane Goodall despre cimpanzei au deschis ochii lumii despre viata acestora si ne-au aratat evolutia radacinilor noastre.

7 – Elizabeth Blackwell
Intrarea la scoala medicala este dificila, toata lumea stie asta. Dar, pentru Elizabeth Blackwell, scrisoarea de respingere nu a avut nimic de-a face cu rezultatele si recomandarile obtinute. In 1849 era un lucru destul de mare ca o femeie doar sa incerce sa intre la medicina, iar cei de la scoala n-au fost tocmai incantati sa o ajute.

Chiar si dupa ce a absolvit i-a fost destul de greu sa ii convinga pe cei de la spital sa o angajeze. In cele din urma, ea si-a infiintat propriul cabinet medical si, in ciuda ostilitatii colegilor din breasla, a inceput sa formeze si alte femei in domeniul medicinei si le-a oferit un loc unde sa-si practice meseria.

6 – Ada Byron

Admirata de toti pasionatii de calculatoare, Ada Byron a fost unul dintre primii oameni de stiinta care s-au preocupat de acest domeniu.

In 1800, Ada, fiica poetului Lord Byron, a studiuat cu matematicianul englez Charles Babbage. “Masinaria de analiza” propusa de acesta a fost unul dintre cele mai timpurii calculatoare. Sau ar fi fost, daca s-ar fi construit vreodata.

Analizele si explicatiile ei conform carora “masinaria de analiza” (un calculator urias, in esenta) ar putea fi folosita pentru a calcula o serie de numere matematice importante au facut-o primul programator de calculatoare. Interesant, nu?

5 – Barbara McClintock
Pentru multi ani, comunitatea stiintifica nu a luat-o in serios pe Barbara McClintock. Dupa 30 de ani insa, i-au acordat premiul Nobel.

Munca Barbarei din 1940 si 1950 privind regularizarea genetica si “saltul genelor” era atat de inaintata pentru acea vreme incat nimeni nu credea ca poate fi adevarat.

Barbara a lucrat pe germenii de porumb si in cele din urma a aratat ca genele pot trece de la un cromozom la altul, ceea ce insemna ca peisajul genetic este mult mai putin stabil decat se crede. Astazi, descoperirile Barbarei sunt o parte din intelegerea noastra de baza a geneticii, si explica (printre altele) cum bacteria poate dezvolta rezistenta la antibiotice si cum speciile fac salturi evolutive, si nu pasi.

4 – Rachel Carson
Cartea scrisa de Rachel in 1962 s-a bazat pe rapoartele guvernului si pe studii stiintifice pentru a descrie efectele pesticidelor asupra mediului si asupra sanatatii noastre. Rachel era un biolog marin si zoolog care, s-a intamplat sa fie si o scriitoare pasionata.

Cartea ei, Silent Spring, ce si-a primit titlul din teama lui Rachel de a nu avea la un moment dat parte de primaveri fara pasari cantatoare, a jucat un mare rol in noile reglementari de mediu. Din pacate, Carson a murit in 1964 de cancer la san, ceea ce inseamna ca nu a trait sufcient de mult pentru a vedea cat de importanta si de influenta a devenit cartea ei.

3 – Lise Meitner
In 1939, cu sase ai inainte ca bomba atomica sa explodeze la Hiroshima si Nagasaki, fizicianul autralian Lise Meitner a explicat fisiunea nucleara. Ca partenera a lui Otto Hahn la inceputul studiilor acestuia privind bombardamentele de neutron, Meitner a obtinut cateva rezultate, dar nu a avut timp sa le puna cap la cap.

Cum Hitler a venit la putere, evreica Lise a trebuit sa se mute in Suedia. Desi a pastrat legatura cu Hahn, impreuna cu nepotul sau si-a dat seama ca fisiunea nucleara implica ceva cu mult mai important decat impartirea in doua a nucleului: este implicata si o pierdere de masa si o eliberare enorma de energie.

Pentru munca lor, Hahn a primit premiul Nobel, iar ea… nimic.

2 – Rosalind Franklin
Rosalind Franklin a fost pentru prea mult timp umbrita de povestea lui Watson si Crick potrivit careia ei au descoperit structura ADN-ului. Franklin a fost insa cea care a luat imagini de disfractie X ale ADN-ului si a observat ca acesta este sucit, cu o structura dublu-elicoidala. Fara munca ei precisa de laborator, atentia la detalii si analizele profunde, acele imagini X n-ar fi valorat nimic.

Mai mult, fara acele imagini Watson si Crick nu ar fi putut sa-si publice notabila lor lucrare privind structura ADN-ului. Aceste imagini, “scurgeri” ale partenerului de laborator al Rosalindei, au facut diferenta in descoperire, dar nu si in recunoastere.

In 1962, Watson si Crick au castigat premiul Nobel pentru munca lor privind structura ADN. Pe atunci, Rosalind era decedata de patru ani, victima a cancerului ovarian.

1 – Marie Curie
Faptul ca Marie Curie a trait cat a trait este intr-un fel uimitor, avad in vedere ca s-a ocupat de radioactivitate toata viata. Lucrarile care i-au apartinut odata sunt in continuare atat de radioactive incat, dupa 75 de ani de la moartea sa, nu pot fi manipulate fara unelte speciale.

In prima parte a secolului 20, poloneza Marie si sotul ei francez, Pierre Curie, au studiat elemente radioactive precum uraniul, poloniul si radiul (dintre care unele au fost descoperite de ei) fara nici o protectie si absolut fara nici o grija ca acele elemente le-ar putea dauna.

Marie a platit mai tarziu pentru acest lucru, murind in 1934 din cauza unei anemii aplastice, cauzata, cel mai probabil, de expunerea la radiatii. Insa mostenirea ei traieste.

Ea a primit de doua ori premiul Nobel (pentru fizica in 1903 impreuna cu sotul ei si pentru chimie in 1911) si a fost mama unei alte femei de stiinta, Joliot Curie, care de asemenea a impartit premiul Nobel din 1935 cu sotul sau pentru munca in domeniul radioactivitatii.

Citeste si Top 10 cele mai sexy femei din istorie

Am sa ma intorc barbat

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”