Luptă împotriva bolii Alzheimer

Există convingerea că sunt foarte puţine măsuri de prevenţie sau chiar că nu este nimic de făcut pentru a evita boala Alzheimer. Oamenii de ştiinţă demonstreazăînsă că lucrurile nu mai stau aşa. De fapt, cercetători renumiţi din acest domeniu ştiuîn prezent că cea mai bună soluţie pe care o avem laîndemână sau, poate, chiar singura noastră speranţă în lupta împotriva bolii Alzheimer este aceea de a preveni instalarea ei.
  • Publicat:
Luptă împotriva bolii Alzheimer

Există convingerea că sunt foarte puţine măsuri de prevenţie sau chiar că nu este nimic de făcut pentru a evita boala Alzheimer. Oamenii de ştiinţă demonstreazăînsă că lucrurile nu mai stau aşa. De fapt, cercetători renumiţi din acest domeniu ştiuîn prezent că cea mai bună soluţie pe care o avem laîndemână sau, poate, chiar singura noastră speranţă în lupta împotriva bolii Alzheimer este aceea de a preveni instalarea ei.

“Din tot ce am pierdut până acum, minteaîmi lipseşte cel mai mult”, această zicală amuzantă conţine un trist adevăr. Gena denumită ApoE4 (indică o vulnerabilitate foarte mareîn faţa bolii Alzheimer) apare la aproximativ 25% dintre americani.

Mulţi experţi consideră că boala Alzheimer va fi,în cele din urmă,învinsă, deşi în prezent afectează 35 de milioane de oameni dinîntreaga lume şi ameninţă să devină un tsunami mondial, cuprinzând 115 milioane prin 2050, pe măsură ce creşterea speranţei de viaţă duce la expansiunea procentuală a populaţiei vârstnice.

Cercetătorii sunt din ceîn ce mai convinşi de faptul că Alzheimer îşi are, parţial, origineaîn aceleaşi aspecte ale stilului de viaţă ca şi bolile cardiace şi diabetul: obezitatea, procentul crescut de colesterol “rău” LDL, hipertensiunea arterială şi lipsa de activitate fizică – deşi,în mod evident, miza este mai mare chiar atunci când creierul este ţinta atacului.

Nimic nu se poate compara cu ameninţarea de a-ţi pierde identitatea – intelectul, personalitatea sau motivaţia de a trăi. Cunoaşterea acestui fapt este ceea ce-i îndeamnă pe mulţi cercetători din domeniul bolii Alzheimer să depună toate eforturileîn căutarea unor noi strategii de prevenţie şi intervenţie precoce.

Antioxidanţii şi B12 combat activ declinul memoriei

Există un consens ştiinţific aproape universal – consumul anumitor alimente oferă creierului compuşi numiţi antioxidanţi, care potîncetini rata declinului cognitiv, contribuind la prevenirea bolii Alzheimer. De unde putem obţine aportul de antioxidanţi? Din anumite alimente, mai ales din fructe şi legume. Nu subestimaţi niciodată însuşirile legumelor: 2-3 morcovi, broccoli sau frunzele de spanac pot acţiona benefic.

Cercetătorii de la Columbia University au observat că alimentele cele mai utile în prevenirea bolii Alzheimer sunt cele cu proprietăţi antioxidante marcate, printre care tomatele, legumele din familia Brasicaceae, legumele de culoareînchisă sau cele cu frunze verzi, fructele, salatele asezonate, nucile şi peştele. Ideal ar fi consumul zilnic de 5-9 porţii de vegetale, dar orice cantitate contează!

Alimentele au concentraţii globale variabile de antioxidanţi; de asemenea, categoriile de antioxidanţi diferă de la un aliment la altul. Culoarea închisă constituie un indiciu. De aceea, fructele-boabe sau de pădure sunt în top. Este recomandat să fie ingerată şi coaja comestibilă a fructelor şi legumelor. De exemplu, 31% din antioxidanţii prezenţi într-un delicios măr roşu se găsesc în coajă, 40%în coaja unui castravete.

De asemenea, o doză zilnică de 800 micrograme de acid folic (compus care face parte din complexul vitaminelor B) poate amâna cu 5 ani apariţia declinului memoriei. Doza este suficientă pentru suprimarea eficientă a acţiunii homocisteinei, asociată bolii Alzheimer, în majoritatea situaţiilor.

Mere anti-Alzheimer

Sucul de mere poate fi considerat un medicament natural, deoarece stimulează, după cum au stabilit studii recente, sinteza de acetilcolină la nivelul creierului, având, prin urmare, acelaşi efect ca şi medicamentul de sinteză care se află pe primul locîn topul prescripţiilor medicale pentru boala Alzheimer.

În mod surprinzător, sucul de mere are un efect asemănător. Prin urmare, 2 mere sau 2 pahare de suc ţin neurologul şi geriatrul la distanţă. Cei care beau o cană de suc de mere sau de sos de mere, ori mănâncă zilnic un măr mare au abdomenul cu 21% mai suplu, ceea ce scade şi riscul apariţiei maladiei Alzheimer.

Informaţii pasionante, hrană pentru creier

Dacă acumulămîn permanenţă informaţii interesante şi variate,încă din copilărie şi până la bătrâneţe (şi pe tot parcursul vieţii), este posibil să nici nu observăm că patologia de tip Alzheimer se dezvoltăîn creier. Important este să consolidăm “rezerva cognitivă”.

Infirmitatea unui creier alterat de distrugerile din cadrul bolii Alzheimer poate fi depăşită cu ajutorul acumulării de date şi informaţiiîn creier, adică prin intermediul rezervei cognitive consolidate pe toată durata vieţii. “Rezerva” este alcătuită din aspecte variate, furnizate de educaţie, căsătorie, socializare, o profesiune stimulatoare, de abilităţi lingvistice şi de multe alte activităţi de agrement.

Studiile arată că persoaneleîn etate implicate în cât mai multe activităţi, fie de ordin intelectual (citit, participare la jocuri de inteligenţă sau la cursuri), fie social (petrecerea timpului cu prietenii şi rudele) prezintă un risc de demenţă cu 38% mai scăzut decât cei care sunt mai puţin activi din punct de vedere mental sau social.

Cercetătorii australieni au ajuns la concluzia că o rezervă cognitivă bine constituită reduce cu 46% pericolul de a fi diagnosticat cu Alzheimer, scăzând deci riscul la aproape jumătate. Aşadar, creierul trebuie păstrat activ şi ocupat, toată viaţa! Acest îndemân presupune implicarea, în timpul liber, în diverse activităţi care pot fi stimulatoare pentru creier. Dacă ne angajăm zilnic în 1 sau 2 activităţi stimulatoare cognitive, sporim numărul lor la 3-4 pe zi sau mai multe.
 
date carte:

“100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei” de Jean Carper, Editura Curtea veche, 352 pag., 35 lei

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Chirila
Andreea Chirilă este absolventă a Facultăţii de Filosofie şi a ocupat timp de 8 ani funcţia de editor coodonator al revistei “Ce se întâmplă, doctore?”. De asemenea, Andreea Chirilă s-a ocupat de rubrica de beauty a revistei, prin pictoriale, articole dedicate tendinţelor din make up, ...
citește mai mult
Ai dinţi sensibili? Protejează-i!
Ai dinţi sensibili? Protejează-i!
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”