Intoxicaţia alimentară: cauze, simptome, masuri de prim-ajutor

Intoxicaţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Intoxicaţia alimentară: cauze, simptome, masuri de prim-ajutor

Îngheţată, hamsii apetisante, miros de porumb copt, grătare în aer liber – dacă numai la auzul acestor trufandale de vară te îngrozeşti, înseamnă că ai fost şi tu una dintre victimele intoxicaţiei alimentare, una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale sezonului estival.

În loc să te bucuri de binemeritata vacanţă, iată că alegerile neinspirate în ceea ce priveşte alimentaţia pe timp de vară te pot trimite direct la urgenţe şi îţi pot strica orice urmă de bucurie.

“Drept pedeapsă”, astăzi îţi propunem să afli care sunt alimentele de care trebuie să te fereşti pe timp de vară, care sunt simptomele cele mai frecvente ale intoxicaţiei alimentare şi ce măsuri de prim-ajutor pot fi luate pentru a ameliora situaţia.

Ce este intoxicaţia alimentară?

Intoxicaţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene cum sunt bacteriile, virusurile sau paraziţii.
În timpul verii, din cauza temperaturilor crescute, astfel de microorganisme se înmulţesc extrem de rapid în alimentele perisabile, iar cum tentaţia de a ceda ispitei şi de a cumpăra de la vânzătorii ambulanţi alimente precum gogoşi, porumb, grătar de peşte sau frigărui asortate de pui şi legume, este foarte mare, riscul de a consuma un produs contaminat creşte considerabil.
Riscul crescut de contaminare este cauzat în principal de condiţiile improprii de igienă, gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă a alimentelor.

Simptome ale toxiinfecţiei alimentare

Copiii şi persoanele în vârsta sunt cel mai frecvent afectate de intoxicaţiile alimentare, însă şi gravidele, persoanele cu boli cronice asociate şi cele cu sistemul imunitar slăbit sunt la risc.

Principalele simptome apărute în intoxicaţia alimentară sunt: diareea, greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale.
Intensitatea acestor simptome pot varia de la caz la caz, luându-se în considerare factori precum vârsta, starea generală de sănătate şi tipul microorganismului care a cauzat infecţia.

Simptome care trebuie să te trimită la medic

De regulă, toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele dispar treptat. Există însă şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se manifestă prin simptome grave, ce ar trebui să te alarmeze şi să te trimită de urgenţă la medic.

Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare:

  • Deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente
  • Slăbiciune musculară, oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată
  • Durere abdominală care se intensifică în timpul mersului
  • Tensiune arterială scăzută şi senzaţia de leşin
  • Bătăi rapide ale inimii, lipsa ori cantitatea insuficientă de urină eliminată, ca urmare a deshidratării severe

Reguli de alimentaţie pe timp de vară

Pentru a evita apariţia toxiinfecţiilor alimentare, este esenţial să respecţi câteva reguli, cum ar fi:

  • Asigură-te că produsul pe care îl cumperi este în termen şi nu prezintă o culoare ciudată sau miros neplăcut;
  • Redu la minimum timpul între achiziţionarea produselor din carne din supermarket şi refrigerarea acestora;
  • Spală-te obligatoriu pe mâini înainte să găteşti mâncarea sau asigură-te că serveşti mâncarea într-un restaurant care respectă toate condiţiile de igienă;
  • Nu spăla carnea crudă de pui. În acest fel, bacteriile de pe carne pot ajunge şi pe alte alimente. În schimb, trebuie să speli bine fructele şi legume;
  • Nu folosi aceleaşi instrumente sau recipiente pentru tăierea sau păstrarea cărnii crude cât şi pentru prepararea legumelor şi fructelor care vor fi consumate nepreparate termic;
  • Păstrează alimentele perisabile în frigider, la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius şi evită reîncălzirea şi consumul alimentelor preparate anterior la temperaturi crescute;
  • Evită să consumi fructe de mare din locuri neautorizate şi, dacă le găteşti acasă, ai grijă să fie în stare proaspătă atunci când le cumperi. De asemenea, fii foarte atent la produsele fast-food vândute de comercianţii ambulanţi pe marginea străzii. Carnea tocată din hamburgeri, de exemplu, este deseori contaminată cu E. coli.

Intoxicaţia alimentară – măsuri de prim ajutor

Dacă simptomele nu sunt severe, este suficient ca pacientul să urmeze un regim alimentar specific: două-trei căni de ceai de mentă zilnic, orez cu morcovi, brânză proaspătă etc.

În momentul când scaunul revine la normal, este permisă introducerea  treptată a alimentelor de bază, cum ar fi carnea fiartă sau pâinea, dar sub nici o formă nu se vor consuma băuturi acidulate, energizante sau sucuri din fructe, care conţin foarte mult zahăr şi prea puţini electroliţi, substanţe care ajută la reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică.

Dacă simptomele sunt severe, este recomandat tratamentul medicamentos. Vizita la medicul de familie, la medicul gastroenterolog sau infecţionist este obligatorie.
De asemenea, este foarte important să nu te tratezi după ureche şi să nu iei medicamente pe care ţi le recomandă vecinul ori persoana care stă la coadă la farmacie. În căutarea disperată a unei soluţii, mulţi apelează la medicamente care încetinesc tranzitul intestinal, însă este complet contraindicat.

Măsuri de prevenire a toxinfecţiei alimentare

  • Consumă alimentele corect prelucrate/procesate;
  • Prepară carnea corespunzător dpv termic, evită să consumi carne şi mezeluri din surse nesigure;
  • Nu consuma produse lactate nepasteurizate;
  • Consumă mâncărea imediat după pregătirea ei, nu după ce a stat ore întregi la temperatura mediului ambiant;
  • Păstrează corect alimentele preparate/gătite;
  • Evită contactul între alimentele crude şi cele gătite;
  • Spală-te corect şi des pe mâini;
  • Nu consuma fructe şi legume nespălate, chiar dacă par a fi curate;
  • Păstrează o curăţenie riguroasă pe toate suprafeţele din bucătărie;
  • Protejează alimente faţă de accesul insectelor şi îndepărtează corespunzător resturile alimentare;
  • Foloseşte exclusiv apa potabilă la prepararea alimentelor.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”