Concepţii greşite despre cancerul mamar

8 din 10 noduli nu sunt cancerigeni. Dacă simţiţi la palpare o masă sau un nodul pe care nu l-aţi simţit anterior adresaţi-vă doctorului imediat. De frică, multe femei nu îşi fac controalele perioadice, insă lunar trebuie să vă faceţi autocontrolul mamar.
  • Publicat:
Concepţii greşite despre cancerul mamar

Diagnosticarea precoce a cancerului mamar ajută într-o măsură considerabilă la vindecare”.

Cu toţii cunoaştem această realitate, dar ce ne facem cu teama pe care o simte fiecare femeie în momentul în care constată un nodul la duşul de dimineaţă sau la o simplă palpare a sânului?

Din acel moment se declanşează frica, groaza că poţi avea cancer.

 

Automat începi să te documentezi, să cauţi orice cuvânt care îţi descrie nodulul pe care îl simţi şi speri în permanenţă că  nu e nimic grav.

După această etapă în care nu primeşti un diagnostic doar din “documentare”, prinzi curajul de a merge la consultaţie de specialitate.

De abia aici, stând de vorbă cu medicul de specialitate, începi să prinzi încredere că indiferent de diagnostic: O SĂ FIE BINE.

Dr. Doc. Hasan Karanlik, directorul al departamentului de chirurgie oncologică de la spitalul LIV HOSPITAL expune cinci  concepţii greşite cu privire la cancerul mamar, dar vine şi cu metode noi de diagnosticare din cadrul celui mai modern spital din Istanbul.

Faptul că a fost depistat un nodul la sân înseamnă că aveţi cancer. GREŞIT

Trebuie menţionat că 8 din 10 noduli nu sunt cancerigeni. Dacă simţiţi la palpare o masă sau un nodul pe care nu l-aţi simţit anterior adresaţi-vă doctorului imediat. De frică, multe femei nu îşi fac controalele perioadice, insă lunar trebuie să vă faceţi autocontrolul mamar, iar dupa o anumita vârstă trebuie să vă faceţi periodic un control de specialitate.

Cancerul mamar afectează numai femeile după o anumită vârstă. GREŞIT

Este adevărat că odată cu înaintarea în vârstă riscul cancerului mamar creşte, însă cancerul mamar poate fi depistat la orice vârstă. Între zero şi 39 de ani, una din 231 de femei poate fi diagnosticată cu cancer mamar; între 40-59 de ani  această medie scade la una din 25 de femei; iar între 60-79 una din 15 femei poate avea cancer mamar.

Dacă presupunem că media de vârstă poate ajunge până la 90 de ani în restul perioadei cuprinsă până la această vârstă una din 9 femei poate fi diagnosticată cu cancer mamar. Ceea ce înseamnă că pe toată perioada vieţii unei femei există riscul de 14,3% de diagnosticare cu cancer mamar.

Utilizarea  de deodorant/ orice fel de antiperspirant creşte riscul de cancer mamar. GREŞIT

Nu există nici o descoperire care să facă dovada că utilizarea acestor produse provoacă sau creşte riscul  apariţiei cancerului mamar.

Prin intervenţia chirurgicală, celula canceroasă vine în contact cu aerul, ceea ce duce la expansiunea acesteia. GREŞIT

Sunteţi perfect sănătoasă, însă dintr-o dată sunteţi doborâtă de o durere. Sunteti supusă unei interventii chirurgicale si sunteti diagnosticata cu cancer.  După care, în urma testelor efectuate, vi se comunică  faptul că aveţi  cancer şi la alte organe, drept pentru care vă gândiţi că celula canceroasă a venit în contact cu aerul la prima intervenţie, ceea ce a provocat expansiunea acestei  boli.

Însă pentru cazul cancerului mamar în fază de metastază poate rămâne mult timp în faza statică (adică nu iese şi infestează alte organe). Cu alte cuvinte, intervenţia chirurgicală nu provoacă expansiunea, ci boala era deja localizată la acele organe înainte de intervenţie.

Radioterapia creşte riscul repetării cancerului mamar. GREŞIT

Tratamentul cu radioterapie are ca scop reducerea riscului de repetare a cancerului mamar la acelaşi sân.  De asemenea, aplicarea tratamentului de radioterapia nu provoacă repetarea cancerului la celalalt sân. Aplicarea acestui tratament în zona bolnavă nu dăunează altor celule din restul corpului.

În cadrul spitalului LIV Hospital diagnosticarea se face cu ajutorul unui aparat numit PEM ( PET pentru san cu emisie de pozitroni), o noua metoda care poate detecta leziuni de dimensiuni foarte mici ce nu pot fi vazute anatomic.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”