Mesajele cu tentă sexuală, inofensive pentru adolescenţi?

Peste un sfert dintre adolescenţii care trimit mesaje cu tentă sexuală îşi încep viaţa sexuală în decurs de un an de la adoptarea acestei practici, potrivit unui studiu publicat luni, care nu a găsit însă nicio legătură între acest obicei şi un comportament periculos, transmite Reuters.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Mesajele cu tentă sexuală, inofensive pentru adolescenţi?

Peste un sfert dintre adolescenţii care trimit mesaje cu tentă sexuală îşi încep viaţa sexuală în decurs de un an de la adoptarea acestei practici, potrivit unui studiu publicat luni, care nu a găsit însă nicio legătură între acest obicei şi un comportament periculos, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Studiul publicat în revista Pediatrics arată că mai mult de un sfert dintre adolescenţii adepţi ai practicii denumite „sexting”, adică trimiterea de mesaje cu conotaţie sexuală sau fotografii personale explicite, au mai multe şanse de a deveni activi din punct de vedere sexual în decurs de un an de la adoptarea acestui obicei. Totodată, cercetarea nu a găsit nicio legătură între „sexting” şi un comportament sexual periculos ulterior.

„Nu cred că acest comportament este nou, dar modul în care este pus în practică este nou şi ne sperie pe toţi, cred, tocmai pentru că este nou şi pentru că mesajele de acest gen pot fi partajate aproape instant cu miliarde de oameni”, a spus Jeff Temple, de la Filiala Medicală a Universităţii din Texas, din Galveston, Statele Unite, autorul principal al cercetării.

Profesor şi psiholog, Jeff Temple a condus o echipă de cercetare care a folosit chestionare anonime pentru a studia aproape o mie de liceeni din anii terminali, din statul american Texas.

Astfel, 28% dintre adolescenţi au recunoscut că trimit mesaje cu tentă sexuală. Tinerii care au spus că au trimis altora fotografii personale explicite din punct de vedere sexual, în timpul celui de-al doilea an de liceu, au declarat, în cea mai mare parte, că au făcut sex în anul următor, comparativ cu alţi adolescenţi.

Potrivit studiului, doar trimiterea de fotografii explicite din punct de vedere sexual a fost corelată cu o probabilitate mai mare de începere a vieţii sexuale. Cererea sau doar primirea unei astfel de fotografii nu a fost corelată cu debutul vieţii sexuale active.

„S-ar părea că «sextingul» este o parte a repertoriului de comportamente sexuale şi cred cu tărie că aceste comportamente online şi cele desfăşurate în afara lumii virtuale a internetului sunt asemănătoare” a spus psihologul Temple.

Studiul are la bază o cercertare desfăşurată pe durata de a şase ani, asupra unui număr de 974 de elevi adolescenţi din sud-estul statului american Texas. Elevii completează periodic chestionare anonime în care dau informaţii despre activitatea lor sexuală, trimiterea de mesaje cu tentă sexuală şi alte comportamente.

Pentru părinţi şi profesori, parctica „sexting” a adolescenţilor este problematică nu din cauza valorilor lor personale legate de sex, ci din cauză că fotografiile pot fi foarte uşor partajate cu foarte mulţi oameni.

Publicarea pe internet în septembrie a unor fotografii nud ale unor celebrităţi ca Jennifer Lawrence şi Kate Upton, de către un pirat informatic, a ridicat întrebări serioase privind tehnologia, siguranţa şi viaţa privată.

Potrivit lui Jeff Temple, părinţii care descoperă că adolescenţii trimit mesaje şi fotografii personale cu tentă sexuală nu ar trebui să se îngrijoreze excesiv, ci mai degrabă să folosească acest lucru drept un motiv pentru discuţii serioase despre sex şi sănătate şi subiecte adiacente.

„Cel mai important lucru la care mă gândesc legat de acest studiu şi alte cercetări privind practica «sexting» este că oferă o oportunitate pentru părinţi şi cei din sistemul de sănătate de a vorbi cu adolescenţii legat de sex şi protecţie în timpul actului sexual şi cred că acesta este lucrul asupra căruia trebuie să ne concentrăm”, a declarat profesorul Jeff Temple.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”