Copii cu alergii la alimente: cum gestionăm situaţia?

Alergiile pot cauza o multitudine de simptome, inclusiv oboseala, un proces încetinit de gândire, iritabilitate, agitaţie, comportament agresiv, nervozitate, anxietate, tristeţe, ADHD, autism, hiperactivitate şi capacitate redusă de învăţare
  • Publicat:
  • Actualizat:
Copii cu alergii la alimente: cum gestionăm situaţia?

Unul din cinci adulţi şi copii şi, probabil, unul din trei copii cu probleme comportamentale au reacţii alergice la alimente cum ar fi laptele,, grâul, fermenţii şi ouăle. Deşi se cunoaşte de foarte multă vreme că alergiile la alimente şi la chimicale pot avea efecte adverse asupra stării de spirit a comportamentului copiilor, nu s-a ţinut cont decât în mică măsură de aceste cunoştinţe.

Cu toate acestea, „alergiile pot cauza o multitudine de simptome, inclusiv oboseala, un proces încetinit de gândire, iritabilitate, agitaţie, comportament agresiv, nervozitate, anxietate, tristeţe, ADHD, autism, hiperactivitate şi capacitate redusă de învăţare”, spune Patrick Holford, autorul celebrului bestseller Ce mănâncă un copil isteţ, Editura ALL (www.all.ro).

Înţelegerea diferenţelor

Oamenii folosesc deseori termeni ca alergii alimentare, intoleranţe la mâncare şi sensibilităţi alimentare ca având semnificaţii aproape similare. Deci, care este dinferenţa dintre ele? Definiţia clasică a unei alergii este o reacţie fizică exagerată la o anumită substanţă, în care este implicat sistemul imunitar.

Aceasta poate fi o reacţie imediată şi severă la un anumit aliment – de exemplu, alunele – şi poate pune în pericol viaţa. Dacă micuţul dumneavoastră are acest tip de alergie, probabil că ştiţi şi vă protejaţi copilul de contactul cu alimentul periculos. Dar cele mai obişnuite alergii la mâncare pot apărea într-un interval de 1-24 de ore şi deseori nu sunt aşa bruşte, fiind mai greu de detectat – cazul alergiilor la grâu şi la produsele lactate. Deci, este foarte probabil ca aceste alimente să fie consumate în continuare de copilul dumneavoastră.

Intoleranţele şi sensibilităţile alimentare

O intoleranţă sau o sensibilitate reprezintă o reacţie la un aliment petnru care nu există un răspuns bazat pe cuantificarea anticorpilor. Exemplele de acest fel includ intoleranţa la lactoză, caz în care copilului îi lipseşte enzima necesară digerării lactozei (zahărului din lapte) şi se manifestă prin simptome digestive ca diareea şi durerile de stomac, sau intoleranţa la amplificatorul gustativ MSG (glutamat monosodic), care îi face pe copii hiperactivi.

Testarea în vederea depistării alergiilor

Dacă bănuiţi că micuţul dumneavoastră ar putea avea o alergie, puteţi să-i faceţi un test igG ELISA, care utilizează o probă de sânge prelevată din deget şi este disponibil sub forma unui kit de testare la domiciliu. Testarea se efectuează cel mai bine sub supravegherea şi la indicaţiile unui nutriţionist sau ale unui specialist alergolog care poate apoi recomanda o dietă adecvată.

Ca alternativă, puteţi încerca o dietă de tip “eliminare – şi – provocare”. Aceasta presupune eliminarea timp de o lună a oricăror posibili vinovaţi din dieta copilului dumneavoastră şi notarea fiecărei modificări de comportament sau în simptomele mintale şi fizice. Apoi, alimentele sunt reintroduse controlat, iar copilul dumneavoastră va fi monitorizat îndeaproape cu privire la orice schimbare.

Această metodă are totuşi multe neajunsuri, deoarece gama de alimente la care un copil poare reacţiona este extrem de vastă. Dacă se reduce consumul de produse lactate (lapte, brânză, iaurt), copilul va avea nevoie de o sursă alternativă de calciu, de exemplu, lingura zilnică de seminţe de in.

Feriţi-vă copilul de chimicale!

O cantitate ridicată de aditivi chimici în mâncare a fost asociată cu schimbări bruşte de dispoziţie şi comportament agresiv, atenţie distributivă slabă, tristeţe şi apatie, tulburări de somn, memorie şi performanţă intelectuală defectuoase. Cel mai des vizaţi în acest sens sunt aspartamul, tartrazina şi MSG. Ideal este să se evite alimentele care conţin astfel de aditivi.

Optaţi pentru hrană organică

Prezenţa reziduurilor de pesticide, în mod special pe fructe şi legume, este recunoscută pe scară largă. Orice substanţă toxică va afecta toate părţile corpului, inclusiv creierul într-o anumită măsură, deci pare înţelept să încercaţi să evitaţi pesticidele şi să optaţi pentru mâncare organică ori de câte ori puteţi face acest lucru.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”