Ce trebuie să ştii despre consumul de unt şi bolile de inimă

O meta-analiză care a monitorizat peste 60 de mii de subiecţi arată că nu există dovezi clare care să indice faptul că untul ar putea fi considerat un factor de risc pentru sănătate.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Ce trebuie să ştii despre consumul de unt şi bolile de inimă

O meta-analiză care a monitorizat peste 60 de mii de subiecţi arată că nu există dovezi clare care să indice faptul că untul ar putea fi considerat un factor de risc pentru sănătate. 

Studiul susţine că există o legătură slabă între consumul de unt şi rata mortalităţii şi că nu s-a găsit nicio asociere între consumul de unt şi bolile de inimă. Mai mult, consumul de un a fost asociat cu un risc redus al riscului de a dezvolta diabet (în special diabetul de tip 2).

Consumul de unt, factor de risc pentru sănătate

Meta-analiza a combinat rezultatele de la o serie de studii pe această temă şi a ajuns la o concluzie care se aplică la un grup mult mai mare de participanţi. Echipa de cercetători condusă de specialişti de la Universitatea Tufts din Boston a analizat date din 9 studii separate care au implicat 636,151 de participanţi.

În grupul participanţilor incluşi în analiză s-au înregistrat:

  • 28, 271 de decese
  • 9, 783 de cazuri de incidente cardiovasculare (înclusiv infarct miocardic şi atac cerebral vascular)
  • 23, 954 de cazuri de diabet

Consumul de unt monitorizat în cele 9 studii a variat între p treime de porţie şi 3.2 porţii. O porţie conţine 14 grame de unt (echivalentul unei linguri de unt).

Rezultatele au arătat următoarele creşteri şi scăderi asociate cu un consum de 14 grame de unt:

  • O creştere de 1% în privinţa mortalităţii
  • Nicio creştere sau reducere când vine vorba de bolile cardiovasculare, în general
  • O creştere de 1% în cazul bolilor coronariere
  • O creştere de 1% în cazul infarctului miocardic
  • O scădere de 4% în privinţa incidenţei diabetului

Persoanele care consumă mult unt au în general o alimentaţie nesănătoasă

Dariush Mozaffarian, decanul Şcolii „Friedman“ de Ştiinţe şi Politici ale Nutriţiei din cadrul Universităţii Tufts, explică: “La nivel global, rezultatele sugerează că untul nu ar trebui demonizat şi nici pariat pe el că este un element care poate îmbunătăţi sănătatea.

Doctorul Laura Pimpin, unul dintre autorii studiului, adaugă: „Persoanele care consumă mult unt au în general o alimentaţie şi un stil de viaţă nesănătoase.”

Cu toate acestea, deşi această observaţie este adevărată pentru cele mai multe dintre studiile utilizate în meta-analiză, acest trend începe să se schimbe.

În ultimii ani, untul a revenit în atenţia nutriţioniştilor şi nu mai este considerat un aliment dăunător. De fapt, cercetătorii americani sunt de părere că în ceea ce priveşte beneficiile pentru sănătate sau efectele nocive, untul este “în principiu, neutru”.

Specialiştii au concluzionat: untul poate face parte dintr-o dietă sănătoasă, săracă în calorii şi bogată în grăsimi sănătoase

Doctorul Mozaffarian a adăugat că ar fi interesant de analizat de ce un consum de unt a dus la o reducere cu 4% a riscului de apariţie a diabetului.

Studiul care a indicat cea mai mică a rată a diabetului asociată cu un consum de unt a fost realizat de o echipă de cercetători suedezi în 2015. În acest studiu, incidenţa diabetului a fost asociată cu o scădere de 7% pentru fiecare porţie de unt. Elementul central pentru acest studiu este ideea că începând din 2008, o dietă hipo-calorică, bogată în grăsimi şi fără alimente procesate a început să fie recunoscută ca fiind o dietă sănătoasă. Studiul sugerează că untul poate face parte dintr-o dietă sănătoasă, săracă în calorii şi bogată în grăsimi sănătoase.

Meta-analiza a fost publicată online în jurnalul medical PLOS ONE.

Citește și: Cu ce să înlocuiești untul pentru a nu te îmbolnăvi de inimă

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Constandache
Alexandra Constandache este redactor “Ce se întâmplă, doctore?”. Pasionată de tot ceea ce înseamnă sănătate, frumuseţe, psihologie şi terapii alternative, Alexandra Constandache a găsit în cadrul echipei “Ce se întâmplă, doctore?” cadrul perfect pentru a explora subiecte interesante ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”