Seminţele de cânepă – beneficii şi proprietăţi

Seminţele de cânepă pot fi consumate în moduri variate precum: salate de legume şi fructe, muesli, produse de panificaţie, reţete de paste şi orez, lapte de cânepă şi pot fi încadrate din punct de vedere biologic în categoria nucilor sau seminţelor oleaginoase.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Seminţele de cânepă – beneficii şi proprietăţi

Cultivarea cânepii reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei umane şi cea mai veche direct atestată. 

Astfel, cânepa a fost şi este utilizată în diverse domenii precum producţia hârtiei, industria textilă, în construcţii, dar intră şi în compoziţia a numeroase produse de îngrijire persoanlă, este folosită ca supliment nutriţional, în alimentaţie, în medicină şi la producerea uleiului esenţial, cu efecte miraculoase asupra pielii şi părului.

Seminţele de cânepă pot fi consumate în moduri variate precum: salate de legume şi fructe, muesli,  produse de panificaţie, reţete de paste şi orez, lapte de cânepă şi pot fi încadrate din punct de vedere biologic în categoria nucilor sau seminţelor oleaginoase.

Proprietăţi seminţe de cânepă

Având un gust similar cu seminţele de pin şi de floarea soarelui, seminţele de cânepă pot fi folosite în orice reţetă. În ceea ce priveşte conţinutul nutritiv, sămânţa de cânepă decorticată conţine în principiu 30% proteine, 42% grăsime şi 15% carbohidrati.

Pentru diabetici, indicele glicemic al seminţelor de cânepă decorticate este considerat mic datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi. Seminţele sunt de asemenea pline de nutrienţi care moderează nivelul de zahăr din sânge.

De asemenea, seminţele de cânepă decorticate conţin 30% proteine, din care 65% este proteină uşor de digerat, numită şi edestină. Aceasta joacă un rol important pentru organism deoarece este uşor de digerat şi stimulează producerea de anticorpi care întăresc sistemul imunitar şi ne feresc de efectele nocive ale radicalilor liberi.

Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina).

Nu mai puţin important este conţinutul crescut de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6 din compoziţia seminţelor de cânepă. Aceste substanţe sunt extrem de benefice pentru sănătatea inimii, ajută la dezvoltarea creierului la copii, reduce inflamaţiile din corp şi ameliorează durerile articulare, scade nivelul de colesterol, reglează tensiunea arterială şi scade riscul de dezvoltare a numeroase boli asociate.

Pentru că organismul nostru nu poate produce singur aceşti doi acizi graşi, este foarte important să ne procurăm aceste substanţe din alimentaţie, iar astfel de alimente bogate în Omega 3 şi Omega 6 sunt: uleiul de in, cânepă, rapiţă, nuci, chia, somon, macrou, sardine, seminţe de cânepă – Omega 3, şi ulei de cânepă, rapiţă, nuci, floarea soarelui, susan – Omega 6.

Deşi nu există nici o doză zilnică recomandată (DZR) de acizi graşi esenţiali, mulţi experţi recomandă un minim de 3% de calorii din acizi graşi omega-6 şi 1% din omega-3. Femeile însărcinate şi cele care alăptează ar trebui să dubleze aceste doze. O lingură de ulei de cânepă sau 2 linguri de seminţe de cânepă decorticate conţin aproximativ 6.6 grame de omega-6 şi 2.2 grame de omega-3 – exact doza necesară pentru o dietă de 2000 de calorii.

Cânepa în mâncare

În mâncare? Cânepa? Da, de ce nu?! Şi avem 3 reţete al căror rezultat este unul pur şi simplu fabulos. În cuvinte puţine: hrănitor, gustos, fresh!

Salată caldă de cartofi

Ingrediente

  • 1 kg cartofi noi
  • 1 lingură muştar Dijon
  • 2 linguri oţet balsamic
  • 2 căţei usturoi
  • 1/2 ceapă roşie
  • 1 lingură cimbru
  • 1 lingură ulei de cânepă
  • sare, piper, pătrunjel tocat

Preparare

Fierbeţi cartofii şi apoi scurgeţi-i. Într-un bol mare amestecaţi muştarul, oţetul, usturoiul, ceapa tăiată, cimbrul, uleiul, sarea şi piperul. Adăugaţi şi cartofii şi amestecaţi bine. Decoraţi cu pătrunjel tocat.

Somon uscat cu seminţe de cânepă, ridichi şi salată

Ingrediente

  • 2 file-uri de somon
  • 4 linguriţe de seminţe de cânepă decorticate
  • 1 linguriţă muştar Dijon
  • 1/4 ceaşcă suc de portocale
  • 1 linguriţă oţet balsamic
  • 1/4 linguriţă sare
  • 1/2 ceaşcă de fenicul feliat
  • 1 ceaşcă de ridichi, bine spălate
  • sare şi piper

Preparare

Încălziţi cuptorul la 200 de grade. Clătiţi şi uscaţi file-urile de somon. Ungeţi-le apoi cu ulei de măsline şi condimentaţi cu sare şi piper.

Puneţi seminţele de cânepă într-un vas şi apoi adăugaţi file-urile de somon, pe partea cu carne.
Daţi focul la mediu şi aşezaţi file-urile şi garnitura, cu coaja în sus şi lăsaţi-le 2 minute pe foc, fără să le schimbaţi poziţia. Întoarceţi file-urile şi băgaţi-le la cuptor timp de 5-6 minute, până când somonul este rumen. Timpul poate să difere în funcţie de grosimea somonului.

În timp ce somonul este în cuptor, într-un castron mic amestecaţi muştarul, sucul de portocale, oţetul şi sarea. Adăugaţi fenicul, ridichile şi varza şi apoi amestecaţi-le uşor.
Puneţi pe o farfurie un file de somon alături de amestecul de mai sus şi puţină salată verde deasupra.

Îngheţată cu seminţe de cânepă

Ingrediente

  • 80 gr de nuci caju, hidratate timp de 8 ore
  • 40 gr seminţe de cânepă, hidratate timp de 15 min
  • 1-2 banane, tăiate în bucăţi şi congelate timp de 12 ore
  • 1 avocado, feliat şi congelat timp de 12 ore
  • 2 linguri miere
  • 100 ml apă
  • 1 lingură suc lămâie
  • pudră de vanilie

Preparare

Această îngheţată se prepară foarte uşor: mixăm toate ingredientele într-un blender până când obţinem o cremă pufoasă şi extrem de delicioasă.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”