Nu lasa metalele grele sa-ti invadeze farfuria!

Metalele grele sunt cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul zincul, cromul, vanadiul, nichelul si plumbul. Multe din aceste metale grele ajung in corpul nostru prin sistemul digestiv, prin alimentele “contaminate” in general cele specifice sezonului de care tocmai ne-am despartit.
  • Publicat:
Nu lasa metalele grele sa-ti invadeze farfuria!
Nu lasa metalele grele sa-ti invadeze farfuria!

Aproape in fiecare discutie legata de dieta si sanatate vorbim despre calciu, magneziu, sodiu. Acestea sunt metalele usoare, de care organismul are nevoie in cantitati relativ mari, daca le comparam cu necesitatea metalelor grele. Insa excesul lor duce cu siguranta la boli grave si stari de toxicitate. Metalele grele in exces au chiar si proprietati mutagene si cancerigene, provocand procese ireversibile in organism pe langa blocajele persistente. In plus, unele dintre ele se pot transmite de la mama la fat.

Metalele grele sunt cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul zincul, cromul, vanadiul, nichelul si plumbul. Multe din aceste metale grele ajung in corpul nostru prin sistemul digestiv, prin alimentele „contaminate” in general cele specifice sezonului de care tocmai ne-am despartit, cum ar fi conserve de tot felul, mai ales din pesti mari – ton, cod, peste spada, fructe de mare, iar cele mai inalte concentratii sunt inregistrate in pielea si ficatul acestora, iar cele mai mici in muschii albi.

Vara, marii consumatori de bere isi mai adauga la colectie o portie zdravana de plumb. Ne incarca mult cu metale grele si medicamentele, vaccinurile, tigarile. Efectele intoxicatiei rapide cu metale grele sunt orbirea, deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psihice, afectiuni cardiovasculare, cancer. Trebuie stiut ca, indiferent de procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, ba chiar concentratia lor pe unitatea de masa creste. Pe langa aceste neajunsuri, metalele grele sunt extrem de dificil de eliminat odata ce au fost tezaurizate.

Plumb

Plumbul este unul din vechii dusmani ai omului in primele zile ale civilizatiei, fiind rasunatoare in istorie otravirea lenta cu plumbul din vesela si tacamurile bogatilor vremii. In prezent, s-a dovedit ca prea mult plumb genereaza anemie, afectarea endoteliului vascular, afectiuni renale, nefrite cronice, schimbari in comportament.

Intrucat plumbul este prezent peste tot in natura si deci si in multe dintre ingredientele ce compun hrana noastra, pentru plumb au fost stabilite concentratiile limita-admisibile (CLA). In produsele alimentare CLA ale plumbului oscileaza intre 0,005 mg/kg in produsele lactate si 1,0 mg/kg in peste. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele si bauturile, care se pastreaza in vase, in componenta carora intra plumb sau vopsele, ce contin plumb (vase de lut glasate, vopsele de tipar, unele mase plastice).

Cadmiu

Ne nastem „cadmiu-free” deoarece cadmiul nu trece bariera placentara. Am fi avut sansa sa ramanem asa daca industriile textile si electrotehnice nu ar fi beneficiat din plin de culoarea rosie superba pe care o imprima pe vase, metale, PET-uri cu bauturi racoritoare gen cola sau bere. Uneori si consumul unor cantitati mici de peste contaminat cu cadmiu pe o perioada mare de timp poate duce la unele sau alte forme de intoxicare.

In rezultat standardele reglatoare limiteaza folosirea pestelui cu continut al cadmiului Cd>0,5 mg/kg masa uscata. La om cadmiul se acumuleaza preponderent in rinichi si in cantitati mai mici in ficat si alte organe. Studii ale medicilor americani au dovedit legatura dintre acumularea de cadmiu si afectiunile cardiovasculare.

Nichel si mercur 
 
Unul dintre cele mai folosite si in acelasi timp periculoase metale grele este mercurul. Sunt folosite de la plombele de amalgam, mercurul termometrelor pana la insecticidele folosite pentru pastrarea cerealelor, adevarate surse de intoxicare cu preparate de mercur.

Din pacate mercurul trece bariera placentara si de aceea medicii din multe tari atrag atentia femeilor gravide sa evite complet tonul, considerat ca fiind unul dintre cei mai contaminati pesti cu mercur. Concentratiile limita admisibile (CLA) pentru aer in incaperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variaza de la 0,005 mg/kg – in sucuri pana la 0,5 mg/1 m peste.

Nichelul este responsabil de dezvoltarea lenta a formatiunilor maligne, mai ales la nivelul cailor respiratorii – nas, gat, plamani, rinichi. Din pacate nichelul este prezent in foarte multe componente casnice si electrocasnice.

 
Zinc si cupru
 
Zincul si cuprul joaca un rol important in metabolismul si functionarea normala a omului, animalelor si plantelor, insa intoxicarea cronica cu zinc si cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei, bolilor de inima ba chiar a afectiunilor cronice ale ficatului ciroza sau cancer hepatic. Metalele au niveluri crescute in apa, inclusiv din crescatoriile piscicole, astfel incat pestii detin cantitati prea mari din aceste metale grele. CLA pentru zinc variaza de la 5,0 mg/kg pentru produsele lactate si 40,0 mg/kg pentru peste si carne. CLA pentru cupru oscileaza de la 0,5 mg/kg pentru produsele lactate si 10,0 mg/kg in peste si legume.

Aluminiul si compusii lui sunt considerate de toxicologi de-a dreptul otrava, echivaland arsenicului, nichelului, cuprului si manganului, insa oamenii de stiinta se bazeaza pe observatii si corelatii, si mai putin pe demonstratii de fiziopatologie. Cert este ca in cazul persoanelor cu nivel crescut de aluminiu sunt depistate si tulburari semnificative ale sistemului nervos, de la tulburari de memorie, pana la autism, dementa, chiar afectiunea Alzheimer. 

 
Solutii
Pe langa evitarea surselor de metale grele, deci consumul frecvent de peste, fructe de mare, persoanele care au acumulat metale grele in organism ar trebui sa urmeze, sub indrumarea medicului toxicolog sau internist, o serie de proceduri de detoxificare.

Unele dintre ele se bazeaza pe consumul unor produse cu puternic efect detoxifiant, cum ar fi urzicile, leurda, musetelul, “trei frati patati”, ridichea neagra, menta, lemnul-dulce, anghinarea, coada-calului, brusturele, papadia, rubarba, ghintura-galbena, roinita, ienuparul, pir-tarator, socul, anasonul, patrunjelul, strugurii-ursului si unguras. Altele folosesc produse bogate in acid alginic, extrase din alge, altele pe acidul alfa lipoic sau pe suplimente bogate in sulf.

Acidul alginic, continut de algele marine (in special cele brune cum este si Durvillea antarctica) actioneaza in mod detoxifiant si depurativ in toate patologiile legate de intoxicatia cu metale grele. Actiunea acidului alginic se manifesta prin absortia substantelor nocive ce se gasesc in radicalii liberi si ajuta la eliminarea lor, evitand astfel inmagazinarea lor in structurile osoase.

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Elena Nistor
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult
Ce mancam in avion?
Ce mancam in avion?
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”