De ce e necesar să introduci în meniul tău zilnic şi alimente crude

Tot mai mulţi nutriţionişti susţin, cu argumente solide, că o dietă bazată preponderent pe alimente crude (fructe, legume, nuci şi seminţe) este mult mai sănătoasă decât dietă clasică, alcătuită în imensa majoritate din mâncare gătită, procesată la temperaturi înalte. În acest sens, am sintetizat pentru tine cele mai importante argumente care susţin că o dietă preponderent raw vegană reprezintă o alegere benefică pentru sănătatea noastră.
  • Publicat:
De ce e necesar să introduci în meniul tău zilnic şi alimente crude

Tot mai mulţi nutriţionişti susţin, cu argumente solide, că o dietă bazată preponderent pe alimente crude (fructe, legume, nuci şi seminţe) este mult mai sănătoasă decât dietă clasică, alcătuită în imensa majoritate din mâncare gătită, procesată la temperaturi înalte. În acest sens, am sintetizat pentru tine cele mai importante argumente care susţin că o dietă preponderent raw vegană reprezintă o alegere benefică pentru sănătatea noastră.

1.În anul 1930, la Institutul de Chimie Clinică din Lausanne (Elveţia), o echipă condusă de dr. Paul Kouchakoff (nominalizat pentru Premiul Nobel în 1945) a realizat o cercetare privind efectele alimentelor (gătite faţă de cele crude) asupra sistemului imunitar. În urmă acestei cercetări, s-a descoperit un lucru extrem de interesant: imediat după ingerarea alimentelor gătite, în organismul uman are loc o creştere semnificativă a numărului de globule albe (leucocite).De ce este acest lucru atât de interesant? Pentru că leucocitele au ca rol neutralizarea factorilor agresori, cum ar fi infecţiile, traumele sau expunerea la chimicale toxice.

Care este concluzia? Organismul uman reacţionează imediat după consumarea alimentelor gătite la temperaturi înalte la fel cum o face atunci când este expus la factori agresori, periculoşi şi toxici. Acest fenomen, numit iniţial de cercetători leucocitoză digestivă, a fost rebotezat în concordanţă cu efectele negative produse cu numele de leucocitoză patologică.

Cercetarea a mers mai departe şi s-a studiat reacţia organismului la ingerarea unor alimente crude, rezultatul fiind unul spectaculos: numărul de leucocite a rămas constant, neexistând nicio creştere a acestuia. Aşadar, concluzionând, se poate spune că mâncarea procesată la temperaturi înalte nu este recunoscută de organism drept hrană naturală şi este tratată de acesta ca un element agresor şi toxic, în timp ce hrana crudă, naturală, nu provoacă aceeaşi reacţie de autoapărare prin producerea unui număr crescut de globule albe.

Din păcate, deşi aceste rezultate nu au putut fi contestate cu argumente valide, studiul nu a fost replicat niciodată de alţi cercetători şi nu a condus la o schimbare de paradigmă ştiinţifică în ceea ce priveşte nutriţia sănătoasă.

2 Alimentele gătite la temperaturi înalte îşi pierd aproape în totalitate nutrienţii, cu precădere enzimele atât de necesare unei digestii corecte şi complete, dar şi vitaminele vitale pentru buna funcţionare a organismului. Astfel, vitaminele solubile în apă (vitamina C şi vitaminele complexului B – B1, B2, B3, B5, B6, B7 şi B8) şi cele solubile în grăsimi (A, D, E şi K), precum şi mineralele, cu precădere calciul, magneziul, potasiul şi potasiul, sunt în mare parte distruse. În schimb, prin consumarea fructelor, legumelor, nucilor şi seminţelor crude şi proaspete, aşa cum au fost create de natură, poţi beneficia de toţi aceşti nutrienţi absolut esenţiali pentru sănătate.

3. Alimentele gătite sunt acide, având, din această cauză, un efect negativ asupra organismului. Mai exact, organismul este obligat să menţină, în permanenţă, un pH al sângelui cuprins între 7,35 şi 7,45, orice variaţie a acestuia (prin scădere) conducând la probleme grave de sănătate, precum este acidoza metabolică.

De aceea, există o serie de mecanisme foarte sofisticate şi complexe prin care organismul realizează acest proces de homeostază (echilibru), dar acest lucru se realizează, din păcate, cu costuri destul de mari pentru sănătate.

Astfel, pentru combaterea excesului de aciditate introdus în corp prin mâncarea gătită, organismul se foloseşte de calciul depozitat în oase şi de funcţia excretoare a rinichilor, reuşindu-se, în acest mod, eliminarea “cenuşei acide”. Aşadar, în urma acestui proces, organismul pierde o bună cantitate de calciu, consecinţa fiind slăbirea sistemului osos, şi, în plus, rinichii ajung să fie, în timp, grav afectaţi, prin această suprasolicitare inutilă la care sunt supuşi sistematic.

4. Alimentele gătite la temperaturi înalte pierd gustul plăcut al ingredientelor crude şi devin, practic, necomestibile în lipsa unui adaos semnificativ de sare, uleiuri sau alte astfel de ingrediente. În consecinţă, ajungem să consumăm o cantitate mult prea mare de sare, cu multiple efecte negative asupra stării de sănătate, dar şi de uleiuri nesănătoase, total lipsite de alţi nutrienţi (100% grăsime), acestea fiind puternic procesate, deseori falsificate, nenaturale şi inutile organismului. Ne putem pune, pe bună dreptate, o întrebare: oare ce ne spune despre o mâncare faptul ca această nu are gust decât prin adăugarea a numeroase condimente, deşi este gătită prin folosirea unor alimente care în starea lor naturală (crude) au o savoare deosebită? Să fie acest fel de alimentaţie sănătoasă şi naturală?

 5. Hrană gătită la foc poate fi cancerigenă, fiind vorba de anumiţi compuşi periculoşi care sunt dezvoltaţi în special în carnea gătită la temperaturi ridicate. De altfel, în anul 2015, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat carnea procesată ca fiind cancerigenă, constatându-se, după analizarea a 800 de studii realizate de 22 de experţi din 10 ţări ale lumii, că un consum zilnic de numai 50 de grame de carne procesată creşte probabilitatea îmbolnăvirii de cancer colorectal cu 18%.

6. Din cauza faptului că este tratată de organism ca un corp străin, agresor, hrana gătită la temperaturi înalte îngreunează, oboseşte şi secătuieşte de energie, iar acest lucru poate fi observat, cu uşurinţă, după fiecare masă, de fiecare dintre noi. În schimb, este la fel de lesne de constatat că o masă alcătuită exclusiv din fructe şi legume proaspete are, în mod aproape instantaneu, un rol revigorant şi puternic energizant.

7. Ceea ce a reprezentat cândva, pentru strămoşii noştri, un mare avantaj (densitatea şi bogăţia calorică care caracterizează mâncarea gătită) a devenit, de multe ori, în zilele noastre, un mare inconvenient, care conduce frecvent la acumularea de kilograme în plus. În schimb, hrana vie, raw vegană, care este mult mai săracă caloric, dar mult mai bogată în nutrienţi, ajută la dobândirea şi menţinerea unei greutăţi corporale ideale.

 8. Adoptarea unui stil alimentar bazat pe hrană vie (raw vegană) are efecte extrem de pozitive în ceea ce priveşte încetinirea procesului de îmbătrânire şi păstrarea unui fizic plăcut şi tânăr până la vârste înaintate. De altfel, efectele asupra tenului şi ale pielii, în general, devin vizibile imediat după adoptarea acestei diete (tenul se curată de acnee şi de impurităţi, faţă devine suplă, întinsă şi luminoasă, cearcănele dispar etc.).

 9. O serie de specialişti din domeniul sănătăţii susţin că o dietă raw vegana, în special atunci când este alcătuită din produse organice, poate fi factorul hotărâtor în stoparea şi chiar vindecarea unor boli foarte grave, cum ar fi cancerul sau bolile cardiovasculare. De altfel, există mii de mărturii ale unor pacienţi care, adoptând acest mod de alimentaţie, s-ar fi vindecat în mod miraculos de afecţiuni în faţă cărora medicină tradiţională era complet neputincioasă.

 10. Principalele categorii de alimente care se consumă doar gătite sunt, în acelaşi timp, asociate cu cele mai multe alergii, intoleranţe, reacţii negative, precum şi afecţiuni şi probleme de sănătate grave. Este vorba în primul rând de carne, dar şi ouă şi de anumite cereale, existând multe argumente medicale în favoarea evitării acestora în dietă umană. Să fie acest lucru o întâmplare? Probabil că nu.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”