Care sunt cele mai sănătoase şi lipsite de calorii legume din lume?

In era hamburgerilor XXL şi a shaormelor cu de toate am realizat crudul adevăr – vorba vine, pentru că tocmai asta era problema – eu nu mâncam nimic crud.
  • Publicat:
Care sunt cele mai sănătoase şi lipsite de calorii legume din lume?

Aş zice că eu sunt, dacă reuşesc să-mi duc la bun sfârşit planul „Împăcarea cu leguma”, demarat acum o lună. Povestea mea, care sunt convinsă că e şi a multora dintre voi, sună, pe scurt, aşa: în era hamburgerilor XXL şi a shaormelor cu de toate am realizat crudul adevăr – vorba vine, pentru că tocmai asta era problema – eu nu mâncam nimic crud.

Adică mâncam, dar vă rog să mă credeţi că nici nu simţeam savoarea legumelor ascunse atât de bine în castroane pline de fapt cu pui şi brânză şi ouă şi, eventual, nişte sosuri. Şi m-am pomenit zicând în sinea mea că nu-mi plac legumele şi că mă pot împrieteni cu ele doar aşa când sunt însoţite de alimente care le ascund cumva. Dar ai descoperit vreodată cu adevărat legumele astea, măi Andra?, mă întreb într-un moment de maximă sinceritate.

Păi nu prea. În copilărie ai mei au pus mai presus prăjiturile şi cartofii prăjiţi decât morcovii şi sfecla, ca să răsfeţe copilul cât mai mult şi cât mai bine. Aşa că nu mi s-au dezvoltat absolut deloc gustul şi pasiunea pentru legume.

Drept pentru care am decis să văd dacă nu cumva totuşi eu şi cu ele am putea trăi o poveste de iubire cu final sănătos. Mi-am impus să mănânc zi de zi câte un castron considerabil plin cu salată numai şi numai din legume, să cumpăr din toate să văd cu care sunt compatibilă.

Şi de atunci îmi este nemaipomenit de bine şi am avut şi surpriza să descopăr arome pe placul meu (să mai spună cineva că gusturile nu se pot educa). O să vă prezint mai jos câteva dintre legumele-prietene cu tot cu beneficiile pe care le aduc în viaţa consumatorului.

Roşiile – o roşie are mult mai multe substanţe nutritive decât un măr, aşa că vorba aceea cu un măr pe zi care ţine doctorul departe ar trebui poate modificată. Calorii puţine – 18/100 g – colesterol zero, antioxidanţi, fibre, minerale şi fibre cât cuprinde. Punctul lor forte sunt, desigur, antioxidanţii (licopenul, de pildă) care – a fost dovedit ştiinţific – protejează împotriva cancerelor de colon, prostată, sân, endometru, plămân, pancreas.

Vinetele – cu 24 calorii/100 g, vinetele sunt excelente pentru ţinerea sub control a colesterolului. Au din belşug toată familia vitaminelor B, dar şi multe minerale. Coaja lor este bogată în antocianine, nişte substanţe care au efecte de protecţie împotriva cancerului, îmbătrânirii, inflamaţiilor şi bolilor neurologice.

Ardeiul gras – pe el să-l calculaţi la aproximativ 30 calorii suta de grame şi să ştiţi că vine cu o listă impresionantă de nutrienţi pe care sănătatea îi iubeşte. Capsaicina este substanţa-vedetă a acestei legume, iar despre ea se spune că ar fi antibacteriană, anticancerigenă, analgezică şi că ar avea proprietăţi antidiabet.

Ceapa – pe ea bifaţi-o la 40 calorii suta de grame. Vă puteţi baza pe alicină, o substanţă care va avea grijă să nu vă îmbolnăviţi de cancer sau să faceţi diabet. Vă va scădea bine de tot şi nivelul colesterolului în cazul în care aveţi probleme cu el. Alicina stă de veghe şi în ceea ce priveşte apariţia bolilor cardiovasculare.

Îi ţine companie în compoziţia cepei – fără de care eu nu concep nici o salată –  quercitina, un antioxidant cu proprietăţi anticancerigene, antiinflamatorii şi antidiabetice.  

Morcovii – 41 calorii/100 g şi nu doar bogaţi, ci de-a dreptul „miliardari” în antioxidanţi, vitamine şi fibre. Carotenii şi vitamina A predomină, iar asta înseamnă apărare în faţa cancerelor de piele, plămâni şi cavitate orală.

Vitamina A ajută vederea, sistemul reproducător – prin producerea spermei. Alţi antioxidanţi prezenţi în morcovi, ca falcarinolul, pot ajuta în lupta începută cu cancerul –  distrug celulele precanceroase existente în tumori. Vitamina C conţinută de rădăcina proaspătă de morcov este minunată pentru ţesuturi, dinţi şi gingii.

Castraveţii – Au şi mai puţine calorii decât roşiile – doar 15/100 g, iar coaja lor este o sursă inepuizabilă de fibre, aşa că dacă vreţi să scăpaţi de constipaţie ori să vă protejaţi de cancerul de colon, consumaţi-i. Şi ei sunt plini de antioxidanţi de top – beta caroten, luteină, vitaminele A şi C.

Au şi proprietăţi diuretice graţie cantităţii mari de apă şi potasiului, aşa că sunt buni ca să ne ţinem greutatea sub control sau dacă vrem să avem o presiune sangvină în regulă. Sunt incredibil de bogaţi în vitamina K, cea care ne protejează sănătatea oaselor şi care ajută chiar bolnavii de Alzheimer prin limitarea distrugerilor la nivelul neuronilor.  

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andra Nastase - Redactor
Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa scrie despre telina ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”