Cele mai
APLICAȚII

Calculează câte calorii poţi consuma zilnic fără să te îngraşi, află greutatea ideală, verifică în calculatorul nutrițional nutrienţii și caloriile din meniul tău sau vezi informaţiile nutriţionale din alimentele preferate.

Caută în:

Ce ştii despre dinţii tăi? Anatomia dintelui, grupele de dinţi şi când apar aceştia

Dintele este unul dintre cele mai dure elemente ale corpului. Dinţii nu ne ajută doar să mâncăm, ci au un rol foarte important şi în vorbire şi estetică. Dar cât de bine ne cunoaştem dantura?
Medicul stomatolog Ionut Leahu ne dă mai multe explicaţii:

Anatomia dintelui

Coroana dentară este partea vizibilă a dintelui. Forma acesteia este dată de funcţia dintelui. Spre exemplu dinţii frontali au formă de daltă, întrucât sunt utilizaţi pentru tăierea alimentelor.
Smalţul este învelişul extern al dintelui şi este cel mai dur ţesut din tot corpul, fiind compus în mare parte din fosfat de calciu. Cu toate acestea smalţul poate fi distrus de carii în lipsa unei igiene corespunzătoare
Dentina este stratul care se află sub smalţ. Aceasta este compusă din celule vii şi  canalicule dentinare ce fac legătura cu pulpa dentară
Pulpa dentară sau nervul cum este cunoscută în popor este centrul moale, viu al dintelui, aici fiind concentrate vasele de sânge. Atunci când caria dentară se apropie de pulpă apare senzaţia de durere.

În dentină sunt prezenţi tubuli care comunică cu pulpa dentară. În cazul în care caria avansează până în dentină, (înseamnă că deja a afectat smalţul) există o reacţie pulpară reversibilă. Discomfortul apare la rece, la cald şi trece repede.  Dacă nici în cazul acesta nu ne prezentăm la medicul stomatolog şi mai amânăm vizita, tubulii cresc în diametru direct proporţional cu aproprierea de pulpa dentară, o afectează mai tare şi bacteriile cresc exponenţial până când se ajunge să se extragă nervul.
Un dinte poate să aibă de la 1 până la 6 canale radiculare cu terminaţii nervoase. În cazul unei carii profunde, când nervul este inflamat ireversibil, se extrage în toate canalele.” ne explică Dr. Ionut Leahu.

Grupele de dinţi

În mod normal în cavitatea orală se găsesc 32 de dinţi, care, în afară de molarii de minte erup până la vârsta de 13 ani. Există şi persoane la care molarii de minte nu sunt deloc dezvoltaţi.

Incisivii – sunt dinţii frontali, utilizaţi pentru tăierea alimentelor. Aceştia sunt poziţionaţi pe centrul arcadelor, 4 sus şi 4 jos
Caninii – sunt utilizaţi pentru sfâşierea alimentelor şi au formă conică, îi găsim imediat după incisivi, de o parte şi de alta, 2 pe arcada superioară şi 2 pe arcada inferioară.
Premolarii – sunt în număr de 8 în total. Pe suprafaţa coroanei sunt prezenţi cuspizi(formaţiuni de relief) ce ajută la sfâşiere şi sfărâmare.
Molarii – ajută la mestecare. Aceştia prezintă mai mulţi cuspizi pe suprafaţa ocluzală şi sunt dispuşi câte 6 pe arcadă.

Pe parcursul vieţii, omul are 2 seturi de dinţi. Până în jurul vârstei de 6 ani există doar dinţi de lapte, care urmează să fie înlocuiţi de cei permanenţi, pe care îi vom avea toată viaţa.

În jurul vârstei de 6 ani apar primii dinţi permanenţi, molarii 1 definitivi, a 6 a poziţie de pe arcadă. În aceeaşi perioadă este schimbat şi incisivul central inferior. La 7-8 ani apar modificări la incisivul central superior şi incisivul lateral inferior, prin apariţia dinţilor permanenţi, iar la 8-9 ani se schimbă incisivul lateral superior.

În ceea ce priveşte caninii şi premolarii, modificările apar diferit în funcţie de sex şi arcadă. Astfel:

  Maxilar Mandibulă
  Canin Premolar1 Premolar2 Canin Premolar1 Premolar2
Fete 10 - 11 9 - 10 11 - 12 9 - 10 10 - 11 11 - 12
Baieţi 11 - 13 9 - 10 10 - 11 10 - 11 9 - 10 11 - 12

În lipsa unei igiene dentare corespunzătoare bacteriile din cavitatea orală pot duce la dezvoltare diferitor afecţiuni dentare cum sunt cariile, boala parodontală sau chiar la pierderea dinţilor. De aceea este important să apelăm la medicul dentist o dată la 6 luni pentru un simplu control de rutină, sau pentru a rezolva problemele existente.

”În cazul în care dinţii sunt înghesuiţi sunt mai frecvente cariile interdentare. Le fel în cazul molarilor apar mai des cariile pentru că nu sunt întotdeauna igienizaţi cum trebuie la periajul zilnic.” ne spune dr Ionut Leahu.

Cele mai comune tratamente stomatologice cu care incepem vizitele la medic sunt:

Igienizare profesională – curăţarea în profunzime a depunerilor şi îndepărtarea plăcii bacteriene
Obturaţii – îndepărtarea ţesutului afectat de caria dentară şi obturarea cu material compozit
Tratament de canal – acest tratament se realizează atunci când caria dentară a evoluat şi s-a răspândit la pulpa dentară. Astfel este necesară îndepărtarea pulpei, curăţarea canalelor şi obturarea lor. De obicei după tratamentul de canal este necesară realizarea unei coroane dentare ceramice
Extracţia dentară – se realizează atunci când dintele este complet compromis. De obicei această manoperă se realizează pentru molarii de minte.
Aparatele dentare – sunt necesare atunci când poziţia dinţilor sau ocluzia nu sunt corecte

FOTO: 123rf.com

Citește și:
Sensibilitatea dentară: cauze, simptome şi tratament
Cartofii prăjiţi: îi eliminăm sau nu din dietă?
Dr. Mihaela Bilic: 10 reguli esenţiale pentru o dietă sănătoasă


Exclusiv Online

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.