Gonartroza: simptome si tratamente

Gonartroza: simptome si tratamente

Gonartroza: odată cu înaintarea în vârstă articulaţiile corpului se uzează. Începem să avem dificultate la urcatul şi coborâtul scărilor şi de fiecare dată când încercăm să facem o flexie a genunchiului apare o durere sâcâietoare, care nu ne dă pace nici după folosirea antiinflamatoarelor.

Acestea sunt semnele gonartrozei (artroza genunchiului), o afecţiune cronică despre care ne va vorbi Dr. Apostolescu Robert Cristian, specialist ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca – Bucureşti.

Ce este gonartroza

Gonartroza este o afecţiune cronică a genunchiului, invalidantă, cu evoluţie progresivă prin care cartilajul articular se degradează progresiv cu apariţia durerii şi limitarea mobilităţii.
Gonartroza este o problemă de sănătate importantă ce afectează peste 60% dintre persoanele trecute de 65 de ani. Netratată, poate produce dezaxări ale membrelor inferioare şi chiar invaliditate.

Cauzele aparitiei gonartrozei

Factorii principali ce duc la apariţia gonartrozei sunt vârsta înaintată şi anumite boli inflamatorii, însă aceasta poate fi cauzată şi de:
Factorii genetici – apare la persoanele în a căror familie există predispoziţie la articulaţii slăbite;
Vȃrstă şi sex – riscul de a dezvolta gonartroza creşte proporţional cu vârsta şi, deşi este mai frecvenţă la femei, gonartroza debutează la bărbaţi datorită suprasolicitării articulaţiilor;
Traumatisme nevindecate – o fractură la nivelul genunchiului afectează cartilajul articular şi creşte riscul de apariţie al gonartrozei;
Obezitate – datorită surplusului de greutate, genunchiul este supus unui “stress” mai mare, iar cartilajul articular se va degrada mai rapid;

Simptome de gonartroza

În cazul gonartrozei durerea de genunchi este principalul simptom al bolii. Aceasta poate să iradieze la nivelul coapsei, dar şi la nivelul gambei. Alte simptome ce pot anunţa apariţia gonartrozei sunt:

Trosnetul – atunci când solicitat, genunchiul va trosni, mai ales la mişcările de îndoire şi îndreptare;
Rigiditatea – netratată gonartroza duce la umflarea şi rigiditatea genunchiului, scăzându-i mobilitatea;
Şchiopătatul – apare datorită rigidităţii şi durerii ca mijloc de protecţie a genunchiului;

Diagnosticul gonatrozei

Pentru diagnosticarea gonartrozei medicul ortoped va efectua un examen clinic complet, evaluând mobilitatea genunchiului şi axarea membrului inferior.
Pentru confirmarea diagnosticului medicul va solicita efectuarea unei radiografii a genunchiului pentru a vedea dacă există modificări ale articulaţiei sau dacă există malformaţii congenitale.

Singurele metode prin care putem diagnostica gonartroza sunt examenul clinic, însoţit de radiografia la genunchi. Testele de laborator nu pot identifica prezenţa gonartrozei, dar pot fi utilizate pentru a exclude alte probleme, cum ar fi infecţia sau guta care pot provoca de asemenea dureri de genunchi.” – ne spune Dr. Apostolescu Robert Cristian.

Investigaţii radioimagistice şi de laborator

În vederea confirmării diagnosticului sau în cazul în care gonartroza este într-un stadiu avansat, medicul ortoped poate recurge la examinarea genunchiului cu ajutorul computerului tomograf, sau a rezonanţei magnetice (RMN). Acestea vor oferi o imagine completă a structurii genunchiului afectat şi astfel medicul poate prescrie tratamentul gonartrozei chirurgical sau nechirurgical.

Tratamentele pentru gonartroza

Gonartroza nu se vindecă de la sine. De aceea este important ca pacientul să se prezinte la medicul ortoped, odată cu apariţia primului simptom al gonartrozei. Tratamentul aplicat în primele faze de dezvoltare ale bolii, creşte şansele ca articulaţia să îşi păstreze integritatea şi funcţionalitatea pentru ani de zile.” – Dr. Apostolescu Robert Cristian.

Tratamentul nechirurgical

• Kinetoterapia – un kinetoterapeut poate ajuta pacientul la stabilirea unui program de exerciţii de stretching şi de tonifiere a musculaturii coapsei, ce scad uzura cartilajului articular şi pot contribui la o mai bună mobilitate şi stabilitate a genunchiului;
• Scăderea în greutate – pentru fiecare kg adăugat la greutatea corpului, genunchiul resimte 3 kg de presiune în plus. Crescând greutatea corpului cu 5 kg, presiunea pe genunchi creşte cu 15 kg, astfel crescând şi şansele de a dezvolta gonartroza. Pentru persoanele supraponderale sau obeze, pierderea în greutate va reduce semnificativ presiunea exercitată la nivelul genunchilor, astfel simptomele sunt atenuate iar progresia bolii va fi probabil mai lentă;
• Schimbarea activităţilor – în timp ce exerciţiile fizice sunt benefice pentru tratarea gonartrozei, unele tipuri de activităţi şi exerciţii pot agrava boala. Sporturile de impact şi alergarea trebuie evitate şi găsite alternative. Spre exemplu alergarea (jogging) poate fi înlocuită cu înotul sau ciclismul, acestea fiind activităţi care solicita mai puţin genunchiul. Inactivitatea este dăunătoare şi poate duce şi la alte probleme de sănătate
• Medicamentele – pentru tratarea gonartrozei se pot folosi: antiinflamatoare nesteroidiene şi antialgicele (ibuprofen, naproxen, sau inhibitori de COX-2) – pentru a reduce inflamaţia de la nivelul genunchiului, glucozamina şi sulfatul de condroitină sau infiltraţii intraarticulare cu acid hialuronic sau PRP (plasma îmbogăţită cu trombocite);
• Folosirea ortezelor şi a dispozitivelor ajutătoare la mers – folosirea unui baston sau purtarea unor orteze speciale la mers asigură un plus de stabilitate şi protejează cartilajului articular defect.

Tratamentul chirurgical

Atunci când gonartroza nu răspunde la tratamentul nechirurgical sau se prezintă într-un stadiu avansat, va trebui luată în considerare intervenţia chirurgicală. În funcţie de stadiul bolii şi de leziunile existente la nivelul cartilajului articular, aceasta poate fi de mai multe feluri:

Artroplastia totală de genunchi – este intervenţia chirurgicală sigură şi eficientă pentru eliminarea durerii, corectarea deformării piciorului şi care facilitează reluarea activităţilor obişnuite. Artroplastia de genunchi poate fi denumită mai corect „refacerea suprafeţei” genunchiului deoarece doar suprafaţa oaselor este în realitate înlocuită. Artroplastia totală de genunchi implică patru etape de bază:

  • Pregătirea osului – suprafeţele deteriorate ale cartilajului articular de la capătul femurului şi tibiei sunt îndepărtate, împreună cu o mică parte din osul de dedesubt;
  • Aplicarea implantului (de metal) – cartilajul şi osul îndepărtate sunt înlocuite cu elemente de metal care recreează suprafaţa articulaţiei. Aceste elemente metalice de cele mai multe ori se cimentează în os;
  • Refacerea suprafeţei rotulei – suprafaţa articulara a rotulei este tăiată şi refăcută cu ajutorul unei componente din polietilenă. În funcţie de particularitatea cazului, suprafaţa rotulei poate sau nu fi refăcută;
  • Inserarea unui distanţier – un distanţier de polietilenă (plastic) este înserat între componentele metalice pentru a asigura o suprafaţă lina de alunecare;

Dacă genunchiul nu e afectat în totalitate de artroză, se poate folosi o proteză unicompartimentală de genunchi care înlocuieşte doar cartilajul articular uzat (artroplastia parţială de genunchi).

Artroscopia de genunchi – cu ajutorul a două incizii în genunchi şi o cameră video de mici dimensiuni, medicul ortoped explorează cavitatea articulara şi poate rezolva leziunile de menisc, defectele mici de cartilaj sau îndepărta bucăţi de cartilaj desprinse de pe suprafaţa articulara;

Osteotomia – implică reaxarea genunchiului şi refacerea axului biomecanic,  atunci când genunchiul nu este afectat în totalitate de gonartroza.

Evolutia gonartrozei

În faza incipientă a gonartrozei, apare uzarea şi subţierea cartilajului articular şi, implicit, durerea. Este perioada propice pentru a interveni medical asupra acestei boli.

Odată cu avansarea bolii, oasele încep să se macine şi pierd contactul direct unul cu celălalt, în timpul mişcării genunchiului.

În fazele avansate ale bolii, cartilajul articular nu mai protejează oasele articulaţiei. cartilajul articular este atât de uzat încât nu mai acoperă şi nu mai protejează capetele osoase ale articulaţiei. Cartilajul articular se pierde, oasele sunt măcinate iar genunchiul îşi pierde alinierea fiziologică.

Pierderea cartilajului articular, măcinarea oaselor şi apariţia osteofitelor, strica structura articulaţiei şi fac în cele din urmă că oasele să îşi piardă alinierea fiziologică şi articulaţia se deformează. Din acest stadiu se instalează invaliditatea, iar persoana afectată trebuie să folosească dispozitivele ajutătoare la mers. Aici este momentul când doar tratamentul chirurgical poate elimina durerea şi corectă deformarea piciorului.

Foto: 123rf.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Robert Apostolescu - Medic primar ortoped specializat în chirurgia şoldului şi a genunchiului
Dr. Robert Apostolescu este medic primar ortoped, absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Şi-a continuat studiile de rezidenţiat în Ortopedie-Traumatologie la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni şi la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”