Insuficienta pulmonara

Insuficienta pulmonara

Descriere

Valva pulmonara (VP) se afla in calea de iesire a sangelui din ventriculul drept (VD), intre acesta si artera pulmonara (AP). Are trei cuspe si permite sangelui neoxigenat sa treaca (in sistola) din VD in artera pulmonara. Inchiderea incompleta a valvei pulmonare (in diastola) si trecerea sangelui din AP in VD, se numeste insuficienta pulmonara.

Un grad mic de insuficienta pulmonara exista la toate persoanele normale. De regula, afectiunile valvei pulmonare sunt congenitale (din nastere), afectiunile dobandite in timpul vietii aparand mai rar.

Insuficienta pulmonara: cauze

Cauze congenitale:
atrezia valvei pulmonare (lipsa totala a VP din nastere)
bicuspidia (in loc de trei cuspe sunt numai doua ) este o afectiune congenitala

– dilatarea idiopatica (de cauza necunoscuta) a arterei pulmonare
– stenoza congenitala de A (este insotita de multe ori si cu insuficienta)

Cauze dobandite:
– afectarea reumatismala (apare foarte rar si insoteste de regula afectarea celorlalte valve).
– endocardita infectoasa (infectia bacteriana a valvei)

– boli autoimune (lupus, poliartrita reumatoida)
– tumorile carcinoide cardiace
– hipertensiune pulmonara primitiva sau secundara unor boli pulmonare (BPOC, emfizem pulmonar) sau cardiace (insuficienta cardiaca)

Cauze iatrogene:
– dupa tratamente cu anumite medicamente (metisergida)
– dupa interventii chirugicale cardiace (tetralogia Fallot, operatia Ross).

Insuficienta pulmonara: simptome

De cele mai multe ori insuficienta pulmonara este asimptomatica. Simptomele apar de regula in formele severe si prelungite.

Cele mai frecvente simptome sunt oboseala si dispneea la efort dar pacientii pot acuza ameteli, palpitatii, edeme gambiere (marirea in volum a picioarelor la nivelul gambelor), inapetenta (lipsa poftei de mancare) din cauza stazei intestinale si hepatomegaliei (marirea ficatului).

Uneori, in functie de cauza insuficientei pulmonare, mai pot aparea dureri toracice, stari de lesin, cianoza periferica.

Diagnostic

Diagnosticul se pune prin ecografie cardiaca transtoracica.

Investigatii radioimagistice si de laborator

-electrocardiograma(ECG): este de cele mai multe ori normala; utila in depistarea tulburarilor de ritm.
– radiografia toracica: ajuta la depistarea unor afectiuni pulmonare si ne da indicii despre circulatie pulmonara.

– ecografie cardiaca (permite vizualizarea valvei pulmonare si aprecierea gradului insuficientei pulmonare)
– cateterismul cardiac (este invaziv, foloseste substanta de contrast) se foloseste in anumite cazuri pentru stabilirea cauzei si gravitatii insuficientei pulmonare

– rezonanta magnetica nucleara (RMN); este o metoda foarte buna in cuantificare insuficientei pulmonare insa presupune costuri mari si nu este disponibila la scara larga.

Insuficienta pulmonara: tratament

Tratamentul medicamentos se adreseaza ameliorarii simptomelor. El nu repara valva. Se folosesc de regula diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona) pentru scaderea volumului de lichide si ameliorarea edemelor, hepatomegaliei si inapetentei. In rest el se adreseaza corectarii cauzei insuficientei pulmonare (la pacientii cu hipertensiune pulmonara primitiva sau secundara insuficientei cardiace).

Tratamentul chirugical consta in inlocurea valvei pulmonare cu o bioproteza. Acest lucru se face prin chirurgie cardiaca clasica. Mai nou, la pacientii cu risc operator mare si cu functie de pompa a VD alterata, se incearca inlocuirea percutana (prin cateterism) a valvei pulmonare afectate, tot cu o bioproteza.

Tratamentul chirurgical este util la pacientii care au insuficienta pulmonara prin afectarea primara a valvei (afectare reumatica, endocardita infectioasa, boli congenitale). La pacientii cu insuficienta pulmonara secundara bolilor pulmonare si cardiace se incearca corectare cauzei (prin tratament medicamentos sau chirurgical) pentru a prevenii sau incetini agravarea ei.

Evolutie si complicatii

Insuficienta pulmonara este o afectiune bine tolerata in timp. In formele severe si prelungite (mai ales cele cauzate de hipertensiunea pulmonara) produce disfunctia ventriculului drept si afectare hepatica (cauzata de staza).

Pacientii cu insuficienta pulmonara sunt urmariti in serviciul de cardiologie. Cei cu boli pulmonare cronice sunt urmariti si de catre pneumolog iar pacientii care necesita tratament chirurgical se vor adresa serviciului de chirurgie cardiaca sau de cardiologie interventionala.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Bello Aleksander - medic cardiolog
Dr. Bello Aleksander este medic specialist in cardiologie si camera de garda. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București, iar din 2007 lucreaza in reteaua clinicilor Medlife. Pentru consultatii verificati programul aici: https://www.medlife.ro/medic-bello-aleksander
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?