Ana Ularu – “Nu mi-aş altera fizionomia”

Pe Ana o puteţi vedea la Teatrul Bulandra Icoanei în piesa Omul cel Bun din Seciuan în regia lui Andrei Şerban, un spectacol extraordinar pe care îl adoră si de la care vă promite că veţi ieşi cu inima plină, în piesa ”În Parc” scrisă şi regizată de Radu Iacoban de la Godot Cafe Teatru şi în ”Peretele”, o comedie despre viaţă şi încurcături şi trădări în regia
Liei Bugnar, la Teatrul Metropolis.

Apropo de filme, Serena rulează în continuare în cinematografe, nu rataţi nici ”Sunt O Babă Comunistă şi posibil cât de curând să existe premiera în România pentru ”Index Zero”, un sci-fi în care are rolul principal alături de Simon Merrells. Iar despre ”The Man who was Thursday” vă va vorbi mai aproape de data premierei oficiale.

Este mereu o prezenţă atipică într-o lume tot mai preocupată de operaţii estetice şi augumentarea diferitelor părţi ale corpului.

Recomandări

Ilinca Vandici: “Am cam renunţat la pâine şi la E-uri”

Machiajul Nude, din nou la modă! GALERIE FOTO

Simplitatea ei te lasă fară cuvinte.

CSÎD: Cum defineşti frumuseţea?

Ana Ularu: În afara canoanelor actuale. Îmi plac oamenii speciali, bizari aproape, îmi plac trăsăturile ieşite din şablon, atât din idealurile de frumuseţe feminineă cât şi din cea masculină. Inteligenţa e o caracteristică esenţială a frumuseţii pentru mine. Mi se pare că în absenţa unei minţi ascuţite şi cu capacitate spre abstract, în absenţa simţului umorului, a ironiei, orice chip frumos îşi pierde importanţa. Frumuseţea e individualitate şi spirit. Genele mai mult sau mai puţin fericit îmbinate sunt oricum un simplu accident pentru care putem fi recunoscători şi fericiţi, dar care e completat de altceva.

CSÎD: Ai parte de mult machiaj. Cum îţi îngrijeşti tenul?

A. U.: Nu mă machiez niciodată excesiv în afara rigorilor profesionale. Mă demachiez mereu, îmi las tenul să respire. 

CSÎD: Silueta ta este de invidiat. Ai avut vreodată kilograme în plus?

A. U.: O singură dată, ceea ce mai mult decât estetic m-a deranjat ca energie. Mă încetinea, ceea ce pentru un om hiperactiv e foarte neplăcut. Dar treceam printr-o perioadă de lucru non-stop coroborat cu alimentaţie proastă şi o stare mentală nu tocmai bună. Eram nemulţumită şi devenea un cerc vicios. Mulţumesc pentru compliment. 

CSÎD: Respecţi regula hidratării: 2 litri de apă pe zi?

A. U.: Nu prea. Uit deseori să beau apă, apoi mă gândesc că şi cafeaua e un lichid, ba chiar plin de antioxidanţi. 

CSÎD: Îţi plac fructele? 

A. U.: Da. Dar şi cu elementul ăsta sunt deseori certată. Vara le ador însă…

CSÎD: Ce mănâncă un actor în 2015? Dar Ana Ularu?

A. U.: Nu am făcut vreun chestionar culinar printre actori şi nu ştiu să existe reguli (zâmbeşte). Prietenii mei şi cu mine suntem omnivori, nu am căzut în plasele ultimelor mode de dietă. Eu mănânc mult. Îmi place să mă bucur de mesele mele – paste, hamburgeri etc. De aceea simt nevoia ca mâncarea să fie de bună calitate. 

CSÎD: Ce conţine trusa ta de cosmetice?

A. U.: Mult prea multe rujuri pe care nu le folosesc, fondul de ten pe care îl ador şi îl folosesc rar pentru că nu se găseşte în ţară, tuş pentru ocazii rare şi mascara. 

CSÎD: Cum îţi îngrijeşti tenul?

A. U.: Demachiându-mă mereu înainte de culcare şi spălându-mă pe faţă. Trebuie îndepărtate de pe chip tot praful oraşului, zgura unei zile. Apoi un pic de cremă înainte de culcare. Foarte rar îmi fac măşti, când simt că trebuie să mă responsabilizez brusc. 

CSÎD: Cum îţi îngrijeşti părul? Îl vopseşti?

A. U.: Din păcate părul meu este la cheremul filmelor pe care le fac, acum 2 ani a fost vopsit repetat şi după agresiunea aceea l-am lăsat să crească, tăiand mereu din vârfurile tot mai distruse. Pentru păr îmi fac măşti cu produse naturiste, cu ulei de măsline, ou, henna. Am fost tunsă scurt atâţia ani… acum am grijă de rezultatele răbdării mele. 🙂

CSÎD: Ai descoperit demachiantul perfect?

A. U.: Am descoperit loţiunea micelară perfectă pentru mine, loţiunea tonică şi face-wash-ul perfecte. Şi sunt loială produselor. 

CSÎD: Ce sporturi practici?

A. U.: Dacă ar fi să glumesc aş zice stresul. Nu practic mai nimic. Îmi antrenez trupul când lucrez, sunt un actor oricum foarte fizic. Altfel merg foarte mult pe jos şi foarte rar merg la yoga – mi-ar plăcea să fac asta în fiecare săptămână, dar am un program haotic. M-am forţat o perioadă să merg la sală, dar mă plictiseşte, nu îmi place lucrul cu alte greutăţi decât cea a corpului – şi din câte ştiu aşa e cel mai sănătos să lucrezi musculatura – aşa că am recurs la înot ca variantă de responsabilizare vizavi de corpul meu. 

CSÎD: În ce relaţie eşti cu ridurile?

A. U.: Le aştept şi încerc fără stres şi disperare să le combat cu creme hidratante. Nu am obsesia asta şi sper să nu o am vreodată. Am câteva riduri de expresie din adolescenţa timpurie, dar nu mă deranjează, ştiu că am un chip expresiv şi sunt mândră de asta, nu mi-aş altera fizionomia. 

CSÎD: Practici meditaţia?

A. U.: Da. 

CSÎD: Eşti emotivă?

A. U.: Cât se poate de emotivă. Sunt o sumă de sensibilităţi, în bine şi în rău. Iubesc mult sau critic foarte vocal, trăiesc intens lucrurile, uneori excesiv. Dar încep să mă accept cu asta.